În prima jumătate a anului 2022, multe țări din regiune au înregistrat creșteri record ale prețurilor la benzină. În Turcia, prețul benzinei a crescut cu 100%, scrie Bani.md.

În luna iunie, prețul mediu al unui litru de benzină în Republica Moldova a fost de 32,86 lei, față de 20,56 lei cât costa în ianuarie,. O creștere și mai severă a prețului poate fi resimțită de proprietarii de mașini din Spania (+40,8%), Moldova (+53%), Austria (+45,7%) și Ucraina (+63,3%).

În Malta, prețurile la benzină au fost stabile în prima jumătate a anului.

În Rusia, prețul nominal în ruble nu s-a modificat. Cu toate acestea, din cauza creșterii artificiale a valorii rublei de către guvern, prețurile benzinei prezentate în euro au crescut cu 41,5%, conform Picodi, companie și de analiză a piețelor, cu sediul în Polonia.

Kazahstanul este singura țară din Europa (parțial), unde benzina s-a ieftinit ușor (−0,7%).

În prezent, norvegienii, finlandezii și danezii plătesc cel mai mult pentru combustibil, respectiv 2,56 euro/litru, 2,5 euro/litru și 2,48 euro/litru.

Cu un salariu mediu, șoferii din Elveția (2 455 litri), Luxemburg (1 943 litri) și Danemarca (1 502 litri) pot cumpăra cea mai mare cantitate de benzină.

În republica Moldova cu un salariu mediu, la sfârșitul lunii iunie, puteau fi achiziționate 290 de litri de benzină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Faptul că dispun de resurse substanțiale de materii prime a salvat unele țări de creșterea prețului la petrol. Țări precum Arabia Saudită, Kuweit și Qatar nu au fost afectate de situația economică mondială. Guvernele unor țări precum Columbia, Ecuador și Kazahstan au decis fie să înghețe, fie să stabilească limita superioară a prețurilor la benzină.

În luna iunie a anului 2022, cel mai mic preț al benzinei a fost observat în Algeria (0,30 euro/litru), Kuweit (0,32 euro/litru) și Iran (0,34 euro/litru). Pe de altă parte, Hong Kong se distinge ca fiind țara cu cel mai mare preț al benzinei la litru (2,83 euro/litru).

În clasamentul global al puterii de cumpărare, podiumul aparține în continuare țărilor din Golful Arabiei: Qatar (5 968 litri), Kuweit (5 578 litri) și Arabia Saudită (4 372 litri)

Cea mai săracă țară din această comparație este Cuba, unde salariul mediu este egal cu doar 27 de litri de benzină.

#benzina #Europa #Moldova #scumpire

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.