În Republica Moldova nu există, la nivel național, o viziune clară și o bază de date credibilă cu privire la necesitățile tehnice ale instituțiilor medico-sanitare din țară, nu sunt determinate prioritățile de dezvoltare a infrastructurii instituțiilor sistemului de sănătate și nu există un plan comprehensiv și integrat pentru dotarea și dezvoltarea acestora, constată un studiu al Friedrich Ebert și IDIS Viitorul care face o evaluare a sistemului medical al Republicii Moldova, scrie Bani.md.

Lacunele și inconsecvența cadrului normativ în vigoare cu privire la administrarea și finanțarea instituțiilor medico-sanitare publice (IMSP) creează loc pentru interpretări duale în distribuirea responsabilităților pentru susținerea financiară a IMSP pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

Delegarea responsabilității de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a IMSP doar către APL, fără a lua în considerare capacitatea redusă a acestor autorități de a face față necesităților reale ale instituțiilor medicale, se reflectă asupra procesului de asigurare a dreptului populației la servicii medicale calitative, printr-o discriminare evidentă a cetățenilor în baza locului de reședință.

În cazul în care fondatorul instituțiilor medico-sanitare publice nu are capacitatea de a susține dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestora, unica posibilitate de a îmbunătăți infrastructura este aplicarea pentru finanțare din fondurile gestionate de CNAM. Datele statistice demonstrează o subfinanțare a acestor fonduri, fapt ce limitează accesul IMSP la posibilitatea de a beneficia de surse pentru dezvoltare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instituțiile medico-sanitare din țară sunt contractate de către CNAM în mod similar, chiar dacă diferă nivelul de dotare și dezvoltare a bazei tehnico-materiale, respectiv, și calitatea serviciilor prestate Finanțarea prestatorilor de servicii medicale se face, de cele mai multe ori, în baza bugetelor istorice, neavând criterii clare de selectare în procesul de contractare din FAOAM, care ar trebui să fie ajustate la necesitățile reale ale populației și calitatea determinată a serviciilor medicale prestate. Lipsa unor criterii motivaționale de contractare a instituțiilor medicale, în baza unor anumiți indicatori de performanță, afectează procesul de dezvoltare a acestor instituții.

„Observăm că pentru multe fonduri este o insuficiență evidentă de resurse. Unul dintre motivele determinate este și faptul că contribuția statului pentru fiecare persoană pe care o asigură este mult mai mică decât prima de AOAM pe care o achită o persoană care se asigură în mod individual, cel puțin de 2,4 ori. Astfel, 2,8 mld lei transferate de la bugetul de stat în FAOAM în anul 2019 pentru 1,69 mln. persoane, constituie în jur de 1660 lei per persoană asigurată de către stat”, constată studiul.

Pe de altă parte, un angajat care are un venit salarial de 100 000 lei anual brut achită prime de AOAM în volum de 9000 lei timp de un an calendaristic. O contribuție a statului pentru o persoană asigurată, echivalentă, cel puțin, cu mărimea primei pe care o achită cei ce se asigură în mod individual (4056 lei), ar spori considerabil bugetul FAOAM.

#boală #infrastructura #institutii medicale #Moldova

Premierul Vasile Tofan avertizează asupra situației hidrologice critice din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. Potrivit șefului Guvernului, nivelul apei a coborât de la aproximativ 120 de metri la 111 metri, în condițiile în care aportul de apă în lac este de doar circa 22 de metri cubi pe secundă.

„În ultimul timp au intrat câte 22 de metri cubi de apă acolo, pentru că a fost foarte puțină zăpadă în Carpați”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul susține că situația prezintă deja riscuri tehnologice, întrucât pragul critic ar începe, potrivit acestuia, la nivelul de 112 metri. În același timp, Tofan a spus că Ucraina continuă să evacueze din lac aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă, deși aportul este mult mai mic.

„Unicul motiv din care Ucraina a continuat să diverseze din acest lac 50 de metri cubi, în timp ce are aport de 18 metri cubi, ține de relația foarte de încredere și apropiată pe care o avem cu partea ucraineană”, a afirmat premierul.

Tofan a declarat că a discutat personal despre situație cu premierul ucrainean, cu președintele Volodimir Zelenski și cu ministrul Energiei al Ucrainei, solicitând menținerea debitului de apă.

„M-am rugat personal pe președintele Zelenski când a venit la Chișinău. Am spus că, vă rog frumos, nu le dați cel mai bun argument rușilor să ne lăsați fără apă”, a relatat premierul.

Potrivit lui Tofan, nivelul apei din lacul de acumulare ucrainean a ajuns, la rândul său, la un minim istoric. El a menționat că această situație pune presiune inclusiv asupra orașului Hotin, care este alimentat cu apă din lac. Premierul califică situația drept o problemă de amploare regională și spune că aceasta trebuie tratată fără speculații politice.

„Este o catastrofă efectiv ecologică, e un subiect prea important pentru a-l dezbate de o manieră speculativă și a-l îndepărta în tot felul de artificii politice”, a declarat Vasile Tofan.

Pe 16 septembrie, Ministerul Mediului anunța că debitul Nistrului a coborât până la 16-17 metri cubi pe secundă în unele zile, iar situația este considerată gravă din punct de vedere ecologic. Gheorghe Hajder a avertizat că este important ca debitul să fie menținut cât mai constant pentru a evita agravarea situației. Potrivit ministrului, media debitului de la începutul lunii a fost de aproximativ 22-23 de metri cubi pe secundă.