Omul de afaceri Valentin Eșanu, cel care administrează Grupul Sofilarex de metal uzat de lângă Hâncești, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că în Republica Moldova ar urma să se revină la monopolul pe piața colectării metalelor feroase și neferoase, scrie Bani.md.

„În politica fiscală pentru anul 2022 la capitolul achiziția deșeurilor de metale, plasticul și hârtia au rămas, dar au fost excluse metalelr. Nu știu din ce cauză deșeurile de plastic și hârtie au rămas. Or, a fost instituit și impozitul pe venit la achiziția metalelor. Respectiv, cetățeanul va achita 800 de lei pentru fiecare tonă de metal. Acest lucru încurajează businessul companiilor care vor lucra la negru și vor fi protejate politic”, a explicat Eșanu.

Omul de afaceri spune că astfel persoanele vor preda metalele companiilor care lucrează la negru.

„Compania din regiunea stângă a Nistrului care se ocupă cu distribuția cimentului și a metalului în Republica Moldova va procura metalele de la companiile căpușă și nu va achita cele 12%. Sper că va fi rectificată greșeala. Legea a fost schimbată peste noapte. Vreau să întreb cine a avut interesul acesta”, întreabă retoric omul de afaceri.

Valentin Eșanu a fost condamnat pe vremea regimului Plahotniuc și a stat doi ani după gratii după ce a dezvăluit schemele de la „Metalferos”. Potrivit lui Eșanu, pe timpul guvernării lui Plahotniuc, bugetul statului pierdea 90 de milioane de lei lunar, bani care ajungeau în buzunarele oligarhului. Eșanu a fost eliberat pe 28 iunie 2019.

Grupul Sofilarex, controlat de omul de afaceri Valentin Eșanu, a cumpărat în luna octombrie, două nave martitime, pentru a transporta marfă în și din Republica Moldova.

Sofilarex (Sofilarex Plus SRL şi Sofilarex SRL) a ajuns, în ultimul an, a fi un important jucător pe piaţa colectării și exportului resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, în special datorită liberalizării acestui domeniu la finele anului 2019 şi eliminării monopolului Metalferos.

Din vara anului trecut, Sofilarex a început să transporte metal uzat cu camioanele spre port, unde este acumulată într-un spațiu de depozitare, timp de două săptămâni, cantitatea necesară pentru a încărca o navă.

În 2020 cifra de afaceri a celor două companii a ajuns la circa 130 milioane lei, de aproape 40 de ori mai mult ca în 2019, iar profitul a urcat la 13 milioane lei.

Este adevărat că, în anii 2017-2019, activitatea companiilor lui Valentin Eşanu a fost practic blocată, ca urmare a unor dosare iniţiate la comandă în timpul guvernării Plahotniuc.

#metale #Moldova #monopol

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.