Obsesia lui Putin: Rușii, ucrainenii și bielorușii sunt același popor

În perioada în care conducea diplomația românească, Adrian Cioroianu a participat la marele summit din 2008 de la București, unde s-au întâlnit față în față cei mai puternici oameni ai planetei. Vladimir Putin a făcut atunci o declarație care i-a pus pe toți pe în gardă.

„În discuția, altfel amicală și deschisă, pe care a avut-o cu președintele american, cu doamna Merkel, cancelarul Germaniei, cu președintele României, bineînțeles, era Traian Băsescu, Putin a spus, ceea ce eu consider că el crede, că nu există Ucraina, că e un stat artificial. Și că jumătate din teritorii sunt teritorii rusești.”, a povestit fostul ministru de externe.

COVID-ul a amânat războiul?

„Occidentul cred că a făcut tot ce a depins de Merkel, de Sarkozy, de toți președinții, să tragă de timp. Opinia mea e că multe dintre concesiile care s-au făcut, inclusiv evz.eo erau menite să-l determine pe Putin să înțeleagă că poate fi o cale din care să câștige. Eu cred că au fost concesii care să-l determine pe Putin să nu înceapă războiul, plus că exista în subsidiar speranța Occidentului că nici Putin nu e de neînlocuit. Deci a fost o cursă de a câștiga timp.”, consideră istoricul Adrian Cioroianu care este convins că războiul a început mai târziu decât și-a dorit Putin.

„Atenție! Cred că nu era planificat în Februarie 2022. Era mai devreme. Ce să vezi… COVID. S-ar putea ca acest nenorocit de virus de care nu mai scăpăm, să fi amânat războiul.”, a concluzionat Adrian Cioroianu.

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia