Miliardarii ruși Arkadii și Boris Rotenberg, apropiați de președintele Vladimir Putin, au preluat în ultimul an și jumătate cel puțin 10 terenuri în golful Balaklava din Crimeea anexată, conform investigației publicate de „Verstka”. Loturile, confiscate de la proprietarii ucraineni și locali, vor fi folosite pentru construirea parcări imense pentru iahturi.

Proiectul maritim a fost inițiat încă din 2018, la ordinul lui Vladimir Putin, în cadrul unui program federal de dezvoltare a Crimeei și Sevastopolului, notează BANI.MD. Compania „Stroygazmontaj” a fraților Rotenberg a câștigat licitația pentru proiectare, iar firma lor „Mostotrest”, responsabilă pentru construirea podului Crimeii, urma să se ocupe de lucrări.

Cu toate acestea, proprietarii de terenuri și imobile din zonă, inclusiv localnici și oameni de afaceri din Ucraina continentală, au devenit un obstacol major în realizarea proiectului. Locația urma să cuprindă 600 de locuri pentru iahturi și hoteluri pentru turiști.

Primele exproprieri au început încă din 2015, când autoritățile din Crimeea au invocat motive de securitate națională pentru a prelua terenurile, dar proprietarii au contestat în instanță confiscările, procesele fiind pe rol timp de aproape un deceniu.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, situația s-a accelerat. Parlamentul Crimeii a adoptat o lege specială, care permitea confiscarea proprietăților deținute de persoane asociate cu „state neprietenoase”, inclusiv Ucraina. Aceasta a facilitat vânzarea terenurilor la licitații, pe care frații Rotenberg le-au achiziționat la prețuri mult subevaluate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, proprietarii locali au fost „bombardați” cu procese, fiind acuzați de achiziții ilegale de terenuri înainte de anexarea pensinsulei. În unele cazuri, autoritățile ruse au inițiat dosare penale împotriva celor mai rezistenți antreprenori, precum Vladimir Ovanesov, conform „Verstka”.

În 2023, frații Rotenberg au achiziționat o clădire hotelieră nefinalizată, confiscată de la omul de afaceri ucrainean Alexei Plias, pentru suma de 105 milioane de ruble. Un an mai târziu, aceștia au preluat și proprietăți ale politicianului ucrainean Andrei Senchenko, inclusiv o vilă de vânătoare și un teren pe malul mării, la prețuri subevaluate.

Consolidarea terenurilor deținute de frații Rotenberg în Balaklava este încă în desfășurare, arată investigația, fiind preluate și alte clădiri și terenuri importante din zonă.

#Crimeea #iahturi #parcare #Putin #Rotenberg

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.