Numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă în trimestrul trei s-a majorat cu 4,2% față de iulie-septembrie 2020 și a atins numărul de 749,4 mii de abonați. Veniturile încasate din vânzarea acestor servicii au crescut cu 4,8%, la 363 mil. de lei, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare a Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), scrie Bani.md.

Deși indicatorul vânzărilor s-a majorat, per abonat acesta s-a redus cu 2%, la 162,4 lei.

Potrivit ANRCETI, creșterea vânzărilor se datorează creșterii numărului de abonați. Este vorba de numărul de abonați conectați la Internet prin fibră optică (FTTx), care s-au majorat cu 13,1% și a ajuns la 588 mii, ceea ce reprezintă 78,4% din numărul total de abonați.

În același timp, numărul de persoane conectate la Internet prin tehnologii xDSL și cablu coaxial a scăzut cu 19,1%, respectiv 19% și a constituit 111,8 mii și 47,8 mii. Și numărul abonaților conectați prin alte tehnologii a crescut cu 7,5% și au depăşit 2,2 mii. Urmare a a cestor evoluții, nivelul de penetrare a serviciilor de acces fix la Internet a ajuns la 28,9% (+1,6 pp).

Mai mult de jumătate dintre abonați (50,7%) au folosit viteza de acces și transmitere a datelor de la 30 la 100 Mbit/s, iar 30,5% – mai mult de 100 Mbit/s. În același timp – 16,8% dintre abonați au viteza de acces și navigare pe Internet de la 10 la 30 Mbit/s, 0,8% – de la 2 la 10 Mbit/s și 1,2% – până la 2 Mbit/s.

Din punct de vedere al volumului vânzărilor, Moldtelecom e în fruntea operatorilor – 61,9%, Starnet – 20,5%, Orange Moldova – 6,2%, iar ponderea totală a celorlalți operatori a constituit – 11,4%.

#date oficiale #internet #Modova

Președinta Maia Sandu susține logica Guvernului de a introduce, după sezonul rece, taxarea diferențiată a consumului de energie electrică și gaze naturale, argumentând că facilitățile fiscale generalizate ajung inclusiv la persoanele care își permit să achite integral costurile. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Suprem de Securitate, fiind întrebată dacă autoritățile ar trebui să amâne aplicarea noilor reguli fiscale cu privire la introducerea TVA la energie și majorarea TVa-ului la gaz, în contextul prețurilor ridicate la energie, transmite bani.md.

„Guvernul a explicat logica acestor decizii. Sunt oameni care își permit să plătească aceste prețuri și atunci când venim cu o excepție, atunci când avem o reducere de impozit sau eliminăm cu totul acest TVA, atunci nu ajutăm oamenii care au nevoie, dar oferim acest beneficiu și celor care nu au nevoie și care își pot permite să plătească un preț deplin”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern pentru 2027, de la 1 aprilie urmează să fie menținută scutirea de TVA pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar, în timp ce consumul care depășește plafonul va fi taxat.

Pentru gazele naturale va fi aplicată cota redusă de 8% pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar, iar volumul care depășește plafonul va fi taxat la cota standard. Măsurile sunt programate după încheierea sezonului de încălzire.

Întrebată dacă plafoanele de 100 kWh și 150 de metri cubi ar trebui revizuite, șefa statului a spus că acestea au la bază calcule privind consumul gospodăriilor și posibilitățile financiare ale statului.

„Există niște calcule în spatele acestor plafoane. […] Am încredere că aceste cifre au în spate niște calcule foarte bune și pornesc de la resursele statului”, a spus Maia Sandu.

Președinta a legat totodată plata impozitelor de capacitatea statului de a finanța serviciile publice și investițiile.

„Într-o lume ideală, ne-am dori să nu trebuiască să plătim impozite, în general. Dar dacă nu plătim impozite, nu are cine să ne construiască școlile, grădinițele, drumurile. […] Trebuie să plătim impozite și după aceea putem să cerem de la stat să facă inclusiv apărarea antiaeriană”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că aplicarea noilor măsuri este prevăzută după actualul sezon de încălzire, iar situația de pe piața energetică urmează să fie evaluată până atunci. Guvernul a justificat anterior taxarea diferențiată prin dorința de a păstra facilitățile pentru consumul de bază, evitând în același timp subvenționarea fiscală nelimitată a consumatorilor cu un consum mai mare.