Premierul desemnat, Dorin Recean, întrebat despre vânzarea terenurilor agricole, în timp ce își prezenta Programul de guvernare, a spus că: „în funcție de ce vrem să facem – politică sau agricultură”, notează Bani.md.

„Ce vrem să facem din asta – politică sau productivitate economică? Noi trebuie să oferim cetățenilor posibilitatea să valorifice terenurile. Asta va face Guvernul. Vom crea oportunități pentru cetățeni, ca să producă agricultură cu valoare adăugată înaltă”, a punctat Recean de la tribuna Parlamentului.

În prezent, legislația interzice deținerea în proprietate a terenurilor de către străini.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituie 3,3 milioane de hectare, inclusiv 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată datele Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel, la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor din proprietatea publică a statului constituia 782 900 de hectare (23,1%). Alte 706 300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale.

În momentul de față, nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine. În prezent, în legislație există mai mult breșe, care permit străinilor să dețină terenuri. Datele neoficiale arată că aproximativ 15% din totalul terenurilor agricole ale Republicii Moldova sunt deținute de străini.

#agricultura #Dorin Recean #Guvern #premier desemnat #terenuri #vanzare

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.