UPDATE 15:22

Ion Răuleț, Consilier al Biroului comercial-economic din cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă a expediat la adresa redacției Realitatea un mail, prin care anunță că ”această măsură (taxa de 20%) se aplică doar față de țările nepreitenoase care se regăsesc în HG al FR nr. 430/2022. Atrag atenția, că Republica Moldova nu face parte din această listă și mai mult nu are nimic cu tensiunile din ultima perioadă”.

Totodată, Oficiul Național al Viei și Vinului nu a răspuns, deocamdată, la telefon, pentru a explica de ce a expediat o astfel de atenționare către venificătorii din Moldova.

știrea inițială

Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a anunțat că taxele de import pentru vinurile provenite din țări considerate „neprietenoase” vor fi majorate drastic, de la 12,5% la 20%. Această decizie a fost luată ca parte a măsurilor de introducere a „contrasancțiunilor” asupra statelor occidentale.

Serviciul de presă al ministerului a informat că această măsură va afecta produsele cu o valoare de cel puțin 1,5 dolari pe litru și va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

De această măsură sunt afectați și exportatorii moldoveni care își livrează producția. Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darie a expediat o scrisoare Oficiului Național al Viei și Vinului prin care înștiințează instituția despre majorarea taxei, care vizează și exportatorii moldoveni car îți livrează vinurile în Federația Rusă. Oficiul, la rândul său, a expediat scrisoarea către producătorii din Republica Moldova.

BANI.MD a intrat în posesia documentului și l-a făcut public.

Ministerul Finanțelor de la Moscova a justificat această măsură prin dorința de a proteja autohtoni de vin din Rusia. Aceștia s-au confruntat cu presiunea concurenței din partea vinurilor străine, ceea ce ar fi putut duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru consumatori.

Prin majorarea taxelor de import, autoritățile ruse speră să susțină industria vinicolă internă și să asigure o competitivitate mai mare pe piața internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, importatorii de alcool au avertizat că vor fi nevoiți să crească prețurile la produsele lor, după majorarea taxelor de către autoritățile ruse. Această măsură poate avea un impact asupra consumatorilor și poate genera o creștere a costurilor pentru vinurile importate, conform sursei citate.

În plus, experții au remarcat că introducerea unor taxe ridicate de import poate afecta negativ calitatea vinurilor rusești, deoarece lipsa concurenței pe piață ar putea reduce presiunea asupra producătorilor autohtoni pentru a îmbunătăți și a inova.

Această decizie a Rusiei vine în contextul tensiunilor politice și economice cu statele occidentale, iar industria vinicolă din țările afectate de măsura de majorare a taxelor de import poate avea de suferit.

Ultimele date al Băncii Naționale arată că în trimestrul unu al anului 2023 Rusia se afla abia pe locul opt în clasamentul piețelor de desfacere a vinului, cu o cotă de 3,4%, practic la același nivel cu Serbia și Statele Unite. Vinurile exportate în Federația Rusă au însumat 1,83 milioane de dolari.

#export #Moldova #Rusia #taxe #vin

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.