În trimestrul II al anului 2022, câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 10376,2 lei și s-a mărit față de trimestrul II 2021 în valoare nominală cu 14,7%, iar în termeni reali, ajustat la indicele prețurilor de consum, s-a micșorat cu 11,3%, arată datele Biroului Național de Statistică, conform Bani.md.

Cel mai mari salarii le-au câștigat angajații din domeniul informații și comunicații – 26517,9 lei, activități financiare și de asigurări – 20401,2 lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 15010,1 lei.

Cele mai mici salarii au ridicat angajații din domeniul activități de cazare și alimentație publică – 6658,2 lei, agricultură, silvicultură și pescuit – 6667,2 lei, artă, activități de recreere și de agrement – 7258,9 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2021 câștigul salarial a crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în domeniul activități de cazare și alimentație publică – cu 28,4%, agricultură, silvicultură și pescuit – cu 28,1%, activități financiare și de asigurări – cu 22,2%.

În sectorul bugetar în trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar a constituit 8712,9 lei (cu 12,0% mai mult față de trimestrul II 2021), iar în sectorul real – 10960,4 lei (cu 15,4% mai mult față de trimestrul II 2021).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2022, față de trimestrul II 2021 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum), a fost de 88,7%, ceea ce semnifică că câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 11,3%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostrum de TELEGRAM!

#angajati #locuri de munca #salarii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.