În ultimii opt ani, administrația locală a Republicii Moldova a suferit transformări semnificative, cu un impact major asupra comunităților rurale. Potrivit declarațiilor lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcute în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, datele statistice relevă o schimbare semnificativă în structura primăriilor rurale, scrie Bani.md.

În 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural aveau până la 1000 de locuitori, dar astăzi această cifră a crescut la 28%. De asemenea, numărul primăriilor cu o populație cuprinsă între 1500 și 3000 de locuitori a crescut de la 40,2% la 52,2%, în timp ce cele cu până în 3000 de locuitori au ajuns să reprezinte 85,6%, față de 79,5% în 2015.

Situația se agravează odată cu constatarea că, în noiembrie 2023, 898 de primari au fost aleși, dar localitățile respective au suferit o scădere demografică de 11,7% față de alegerile locale din 2015. Fenomenul migrației a determinat o scădere semnificativă a populației țării cu un milion de oameni sau peste 30%.

Veaceslav Ioniță subliniază că, în timp ce numărul populației a scăzut drastic, numărul primăriilor rurale a rămas neschimbat. În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o situație paradoxală în care un număr tot mai mare de primării au o populație sub 1500 de locuitori. În acest context, expertul susține că 85% dintre primării au nevoie de o soluție, sugerând că amalgamarea și municipalizarea ar putea fi răspunsurile necesare pentru a eficientiza administrarea locală.

„Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%”, a punctat Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veaceslav Ioniță a prezentat un top 20 al localităților din Republica Moldova cu o populație mai mare de 10 mii de locuitori. La acest capitol, municipiul Chișinău se află în frunte, cu 550 de mii de locuitori, iar diferența semnificativă între oraș și sate subliniază nevoia de reforme în administrația locală.

Expertul a evidențiat și discrepanțele financiare dintre primării, arătând că cele mai sărace 20% dintre primării rurale colectează doar 16,6 lei pe cap de locuitor din taxe locale, în timp ce cele mai bogate 20% au o colectare de 640 de lei.

Ca soluții la această problemă, Veaceslav Ioniță a propus amalgamarea și municipalizarea. Amalgamarea ar duce la creșterea bugetelor locale, dezvoltarea infrastructurii și reducerea aparatului administrativ, în timp ce municipalizarea ar transforma raioanele în municipii, oferind astfel o administrație mai eficientă și o colectare mai echitabilă a taxelor locale.

#date #locuitori #Moldova #sate #statistica #Veaceslav Ionita

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.