În ultimii opt ani, administrația locală a Republicii Moldova a suferit transformări semnificative, cu un impact major asupra comunităților rurale. Potrivit declarațiilor lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcute în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, datele statistice relevă o schimbare semnificativă în structura primăriilor rurale, scrie Bani.md.

În 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural aveau până la 1000 de locuitori, dar astăzi această cifră a crescut la 28%. De asemenea, numărul primăriilor cu o populație cuprinsă între 1500 și 3000 de locuitori a crescut de la 40,2% la 52,2%, în timp ce cele cu până în 3000 de locuitori au ajuns să reprezinte 85,6%, față de 79,5% în 2015.

Situația se agravează odată cu constatarea că, în noiembrie 2023, 898 de primari au fost aleși, dar localitățile respective au suferit o scădere demografică de 11,7% față de alegerile locale din 2015. Fenomenul migrației a determinat o scădere semnificativă a populației țării cu un milion de oameni sau peste 30%.

Veaceslav Ioniță subliniază că, în timp ce numărul populației a scăzut drastic, numărul primăriilor rurale a rămas neschimbat. În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o situație paradoxală în care un număr tot mai mare de primării au o populație sub 1500 de locuitori. În acest context, expertul susține că 85% dintre primării au nevoie de o soluție, sugerând că amalgamarea și municipalizarea ar putea fi răspunsurile necesare pentru a eficientiza administrarea locală.

„Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%”, a punctat Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veaceslav Ioniță a prezentat un top 20 al localităților din Republica Moldova cu o populație mai mare de 10 mii de locuitori. La acest capitol, municipiul Chișinău se află în frunte, cu 550 de mii de locuitori, iar diferența semnificativă între oraș și sate subliniază nevoia de reforme în administrația locală.

Expertul a evidențiat și discrepanțele financiare dintre primării, arătând că cele mai sărace 20% dintre primării rurale colectează doar 16,6 lei pe cap de locuitor din taxe locale, în timp ce cele mai bogate 20% au o colectare de 640 de lei.

Ca soluții la această problemă, Veaceslav Ioniță a propus amalgamarea și municipalizarea. Amalgamarea ar duce la creșterea bugetelor locale, dezvoltarea infrastructurii și reducerea aparatului administrativ, în timp ce municipalizarea ar transforma raioanele în municipii, oferind astfel o administrație mai eficientă și o colectare mai echitabilă a taxelor locale.

#date #locuitori #Moldova #sate #statistica #Veaceslav Ionita

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.