În ultimii opt ani, administrația locală a Republicii Moldova a suferit transformări semnificative, cu un impact major asupra comunităților rurale. Potrivit declarațiilor lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcute în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, datele statistice relevă o schimbare semnificativă în structura primăriilor rurale, scrie Bani.md.

În 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural aveau până la 1000 de locuitori, dar astăzi această cifră a crescut la 28%. De asemenea, numărul primăriilor cu o populație cuprinsă între 1500 și 3000 de locuitori a crescut de la 40,2% la 52,2%, în timp ce cele cu până în 3000 de locuitori au ajuns să reprezinte 85,6%, față de 79,5% în 2015.

Situația se agravează odată cu constatarea că, în noiembrie 2023, 898 de primari au fost aleși, dar localitățile respective au suferit o scădere demografică de 11,7% față de alegerile locale din 2015. Fenomenul migrației a determinat o scădere semnificativă a populației țării cu un milion de oameni sau peste 30%.

Veaceslav Ioniță subliniază că, în timp ce numărul populației a scăzut drastic, numărul primăriilor rurale a rămas neschimbat. În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o situație paradoxală în care un număr tot mai mare de primării au o populație sub 1500 de locuitori. În acest context, expertul susține că 85% dintre primării au nevoie de o soluție, sugerând că amalgamarea și municipalizarea ar putea fi răspunsurile necesare pentru a eficientiza administrarea locală.

„Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%”, a punctat Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veaceslav Ioniță a prezentat un top 20 al localităților din Republica Moldova cu o populație mai mare de 10 mii de locuitori. La acest capitol, municipiul Chișinău se află în frunte, cu 550 de mii de locuitori, iar diferența semnificativă între oraș și sate subliniază nevoia de reforme în administrația locală.

Expertul a evidențiat și discrepanțele financiare dintre primării, arătând că cele mai sărace 20% dintre primării rurale colectează doar 16,6 lei pe cap de locuitor din taxe locale, în timp ce cele mai bogate 20% au o colectare de 640 de lei.

Ca soluții la această problemă, Veaceslav Ioniță a propus amalgamarea și municipalizarea. Amalgamarea ar duce la creșterea bugetelor locale, dezvoltarea infrastructurii și reducerea aparatului administrativ, în timp ce municipalizarea ar transforma raioanele în municipii, oferind astfel o administrație mai eficientă și o colectare mai echitabilă a taxelor locale.

#date #locuitori #Moldova #sate #statistica #Veaceslav Ionita

Cererea mondială de cărbune este prognozată să crească cu 1,2% în 2026, ajungând la un nivel record de 8,94 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care explică această creșterea neașteptată prin prețurile mai mari la gaze naturale, după perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz, transmite EFE, notează Agerpres.

Chiar dacă în prezent practic nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieței, reducând drastic livrările de GNL prin strâmtoare și crescând prețurile la gazele naturale, conform unei evaluări a situației pe piața cărbunelui la jumătatea anului, publicate joi de AIE.

Creșterea cererii de cărbune reprezintă o inversare a previziunilor anterioare ale agenției cu sediul la Paris, care arătau o ușoară scădere a cererii globale de cărbune în acest an. În țările cu centrale electrice atât pe gaz, cât și pe cărbune, creșterea prețurilor la gaze încurajează o utilizare mai mare a cărbunelui pentru generarea de energie electrică, conform ultimei actualizări a AIE. Această dinamică duce la creșterea consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China și alte piețe comparativ cu previziunile anterioare, iar efectul ar putea dura până în 2027, deși modul cum evoluează situația în Strâmtoarea Ormuz va fi crucială.

„Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, subliniază AIE în raportul său.

Dacă livrările de GNL se redresează și prețurile gazelor revin la nivelurile de dinainte de conflict, cererea globală de cărbune ar putea scădea anul viitor. În schimb, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea crește și mai mult.

Revenirea cererii de cărbune vine în pofida faptului că producția globală de cărbune va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025, chiar dacă va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv.

Principala cauză a scăderii producției este situația din China, cel mai mare producător mondial, unde inspecțiile de siguranță efectuate în urma unui grav accident minier din luna mai au dus la o reducere semnificativă a producției. Oferta mai mică de cărbune a Chinei contribuie la reducerea decalajului dintre producție și consum și ar trebui să contribuie la o reducere a stocurilor globale mari de cărbune acumulate în ultimii ani.

Pentru 2027, AIE prognozează o ușoară redresare a producției globale de cărbune, impulsionată în principal de o revenire a producției chineze.

Creșterea prețurilor la gaze nu este singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. De asemenea, China folosește mai mult cărbune pentru producția de substanțe chimice din cauza prețurilor ridicate la petrol, în timp ce un fenomen meteo El Nino deosebit de puternic ar putea crește nevoia de producție de energie electrică la unii dintre principalii consumatori asiatici.

Per total, combinația dintre o cerere internațională mai mare decât se aștepta și o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra prețurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.