BANI.MD Scăderea producției de porumb și rapiță în România și Ucraina aduce creșteri de prețuri pe piața din Moldova

Producția globală de porumb a scăzut semnificativ, conform unui raport recent al USDA, cu o reducere de 5 milioane de tone față de sezonul anterior. Această scădere afectează în special România, unde producția de porumb a scăzut cu 2,3 milioane de tone, ajungând la 8,7 milioane de tone, o reducere de aproximativ 30% față de anul trecut. Randamentele așteptate sunt alarmant de mici, între 2-4 t/ha pentru câmpurile irigate și sub 1 t/ha pe cele neirigate, scrie Bani.md.

Ucraina, de asemenea, se confruntă cu o scădere considerabilă a producției de porumb, estimată la 27,2 milioane de tone, cu 5,3 milioane de tone mai puțin decât anul trecut.

Această scădere semnificativă a ofertei a dus la o creștere a prețurilor la porumb pe piața din Republica Moldova, unde prețurile au început deja să urce, variind între 4 000 și 4 200 lei/tonă în regiunile centrale și ajungând la 4 300 lei/tonă în portul Giurgiulești. Aceasta reprezintă o creștere notabilă comparativ cu august 2023, când prețul maxim era de 3 300 lei/tonă.

În contrast, prețul porumbului la Constanța a scăzut, reflectând o cerere în diminuare și o înlocuire a porumbului cu grâu furajer, valorile scăzând de la 185 EUR/tonă la 176 EUR/tonă.

Prețurile la rapiță au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative în Moldova, cu o reducere de 12% în ultimele două săptămâni, ajungând la 7 600 – 8 500 lei/tonă. Aceasta se datorează scăderii cererii, în special după ce volumele necesare pentru încărcare pe barje au fost deja contractate. În Ucraina, producția de rapiță a scăzut și ea, fiind estimată la 3,4 milioane de tone, cu un randament mai mic decât în 2023.

Această situație complexă pe piețele de cereale din regiune subliniază impactul schimbărilor climatice și al cererii globale, creând o presiune suplimentară asupra prețurilor și a accesibilității produselor agricole în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#recolta porumb #porumb #Ucraina #Romania

Președintele Donald Trump a numit-o pe Kari Lake în funcția de director al Voice of America, instalând o loialistă convinsă și o adeptă a liniei dure în materie de imigrație la conducerea postului de radio finanțat de Congres. „Sunt bucuros să anunţ că Kari Lake va fi următoarea noastră directoare la Vocea Americii”, a scris Donald Trump pe reţeaua sa de socializare Truth.

Kari Lake va fi responsabilă „de garantarea faptului că valorile americane (…) sunt difuzate în întreaga lume cu corectitudine şi acurateţe, contrar minciunilor colportate de mass-media de ştiri false”, a mai scris preşedintele.

Kari Lake, care a candidat fără succes pentru funcția de guvernator al Arizonei și pentru un loc în Senat, a fost prezentatoare de știri la o televiziune din Phoenix timp de aproape trei decenii, de unde a plecat în 2021, după ce a făcut o serie de declarații controversate pe social media, şi a distribuit informaţii false în timpul pandemiei Covid-19.

Ea și-a lansat cariera politică la scurt timp după aceea, construindu-și rapid un public fidel și un profil național în timp ce se certa cu jurnaliștii și îi făcea ecou lui Trump în criticile sale ascuțite la adresa a ceea ce ea numea „știri false”. În 2022, ea a declarat că ar fi „cel mai rău coșmar” al oricărui jurnalist dacă ar câștiga cursa pentru postul de guvernator al statului Arizona, potrivit The Guardian.

Kari Lake nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea în cursa pentru postul de guvernator din 2022, acuzand, ca şi Trump, fraudarea alegerilor și a pierdut cursa pentru Senat luna trecută cu o marjă și mai mare..

În trecut, Donald Trump a fost un critic vehement al postului Vocea Americii.

VOA a fost înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar statutul său din partea Congresului îi impune să prezinte știri și informații independente publicului internațional.

La preluarea mandatului în ianuarie 2021, administrația președintelui Joe Biden a îndepărtat rapid o serie de înalți funcționari aliniați cu Trump de la VOA și din posturile afiliate acesteia.

VOA primeşte finanţare publică şi difuzează conţinut de ştiri sau chiar de televiziune destinat unei audienţe internaţionale, în mai multe limbi.

France Presse aminteşte că Michael Pack, fostul director al agenţiei americane pentru media internaţionale, numit de Donald Trump, a trezit îngrijorări când a încercat, în 2020, să scape de un dispozitiv intern menit să protejeze redacţia de orice interferenţă politică. Un jurnalist VOA la Casa Albă a făcut, de asemenea, obiectul unei investigaţii pentru presupuse atitudini părtinitoare negative faţă de Donald Trump în timpul primului mandat de preşedinte al acestuia.

Tot miercuri, Trump l-a anunțat pe Leandro Rizzuto ca fiind alegerea sa pentru funcția de ambasador al SUA la Organizația Statelor Americane, cu sediul la Washington, și a declarat că îl dorește pe Dan Newlin, avocat specializat în vătămări corporale din Florida, să fie ambasadorul administrației sale în Columbia.

De asemenea, el l-a ales pe Peter Lamelas, medic și fondator al uneia dintre cele mai mari companii de asistență medicală de urgență din Florida, pentru a fi ambasadorul SUA în Argentina. Lamelas este, de asemenea, un donator important pentru campaniile anterioare ale lui Trump și ale altor republicani de top.