Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice, scrie bani.md.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statele Unite ale Americii (SUA) au anunțat o creștere masivă a tarifelor vamale pentru majoritatea produselor importate, inclusiv pentru cele din Republica Moldova, cu o taxă de 31%. Măsurile vor intra în vigoare în două etape: baza de 10% va fi aplicată din 5 aprilie, iar tarifele suplimentare – începând cu 9 aprilie. Rusia și Mexic nu au fost incluse pe lista cu tarife suplimentare.

Trump, din nou în gura lumii. SUA anunță o creștere masivă a tarifelor vamale pentru import. 31% pentru Moldova

#economist #Moldova #SUA #taxe

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.