Locuitorii din Hîncești și Cahul vor achita tarife mai mici la apă și canalizare, potrivit deciziei de marți, 23 iulie, a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), scrie Bani.md.

La Hîncești, tariful aprobat pentru apă este de 27,16 lei/m³, cu 1,7% mai puțin față de tariful precedent, iar tariful pentru serviciul de canalizare va fi redus cu 16,8%, ajungând la 10,07 lei/m³. Pentru persoanele juridice, tariful pentru apă și canalizare rămâne neschimbat, fiind de 50,28 lei/m³ și respectiv 23,51 lei/m³.

La Cahul, locuitorii vor achita un tarif pentru apă de 21,02 lei/m³, cu 3,8% mai puțin față de tariful anterior, iar pentru canalizare, tariful va fi de 21,02 lei/m³, cu o reducere de 3,8%. Pentru persoanele juridice, tariful pentru apă și canalizare rămâne neschimbat, fiind de 22,45 lei/m³ și respectiv 15,30 lei/m³.

În contrast, ANRE a aprobat tarife mai mari la apă pentru locuitorii din Strășeni, de 20,73 lei/m³, comparativ cu 20,74 lei/m³ anterior, dar tarife mai mici pentru canalizare, de 12,93 lei/m³ față de 14,54 lei/m³.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANRE #apa si canalizare #Cahul #Hincesti #tarife

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.