Războiul lui Putin din Ucraina și recenta ieșire a Rusiei din acordul cerealelor transportate prin Marea Neagră au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor combustibilului și alimentelor pe plan internațional. În acest context, ofertele de mediere între Kiev și Moscova au crescut, ele venind din partea a trei forțe geopolitice, China, țările Africii și Arabia Saudită.

Dar aceste cereri, care vor să ia fața SUA, întind o capcană Ucrainei, pentru a o forța să stea la masa negocierilor de pace, înainte de deznodământul războiului, favorizându-l astfel pe Putin.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a salutat aceste inițiative, atât pentru a atrage sprijinul țărilor care nu au condamnat Rusia, cât și a speranței că toate războaiele se termină prin negocieri. Dar, America atrage atenția că Washingtonul nu va negocia peste capul Ucrainei în cazul unor discuții de pace, așa cum vor să facă China, Africa și Arabia Saudită, potrivit BANI.MD, cu referire la Foreign Policy.

Niciunul dintre acești trei actori care vor să se implice în negocierile de pace – China, Africa sau Arabia Saudită – nu este un partener de încredere într-un efort de pace. China susține că este o parte neutră, deoarece nu s-a alăturat niciodată sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și nu a oferit public ajutor militar niciunei națiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, de la începutul războiului, mass-media chineză și declarațiile oficiale au fost puternic anti-NATO și au acceptat fără critică narațiunile rusești. Beijingul prezintă Kievul drept o victimă naivă a manipulării occidentale.

Potrivit informațiilor ruse interceptate de Statele Unite, Beijingul a aprobat trimiterea de transporturi ascunse de ajutor letal către Rusia, iar China este acum cel mai mare cumpărător de petrol rusesc din lume.

Când China face propuneri, ele pot servi scopurilor rusești – în speranța de a strânge o pace mediată care să lase Rusiei controlul asupra teritoriului ucrainean și să impună condiții dure Kievului.

China dorește, de asemenea, să joace un „rol constructiv” în reconstrucția postbelică a Ucrainei; să creeze o anumită distanță între Beijing și Moscova; se poziționează ca un intermediar de pace în contrast cu un Occident belicos; să-și prezinte expertiza în construcție și numerarul disponibil și creează fisuri între Statele Unite și Europa.

În timp ce China a prezentat un plan specific în 12 puncte, Africa și Arabia Saudită au oferit sprijin generic pentru pace. Planul chinez include beneficii imediate pentru guvernul rus și nu ține cont de cerințele de bază ale Ucrainei pentru pace.

Neutralitatea țărilor Africii din Sudul Global este compromisă de sprijinul Africii de Sud pentru Rusia, care include exerciții navale împreună cu Rusia și China, și de refuzul acesteia de a onora mandatul de arestare al Curții Penale Internaționale pentru președintele rus Vladimir Putin.

Guvernul saudit a negociat cu folos eliberarea unor prizonieri ucraineni-ruși și lucrează pentru întoarcerea copiilor ucraineni luați cu forța de Rusia. Cu toate acestea, justificarea prințului moștenitor al saudit Mohammed bin Salman a refuzului țării sale de a se conforma eforturilor de a sancționa Rusia dezvăluie și că aceasta este doar o parte interesată.

Presarea Ucrainei să susțină negocierile sau să accepte medierea oferă toleranța agresiunii, solicitând victimei compromisuri cu făptuitorul. Un răspuns mai bun ar fi să insistăm ca negocierile să penalizeze Rusia pentru agresiune, crime de război, distrugerea economiei ucrainene și deteriorarea acordurilor internaționale privind libertatea navigației.

Cedarea rolului mediatorului este contrară atât intereselor SUA, cât și celor ucrainene. Ar fi o greșeală să cedezi spațiu diplomatic adversarilor americani, mai degrabă decât să le lași inevitabililor învingători ucraineni să dicteze cum se încheie acest război. Capcana întinsă Ucrainei de China, Africa și Arabia Saudită este doar un truc pentru a-l ajuta pe Putin să rămână cu teritoriile ocupate ale Kievului.

#mediere #PACE #războiul din Ucraina #Rusia #SUA

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.