Republica Moldova se confruntă cu o migrație masivă a tinerilor, conform celor mai recente date statistice. Aproape unul din patru tineri moldoveni a anunțat intenția de a emigra, iar acest fenomen se agravează odată cu înaintarea în vârstă, transmite Bani.md.

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), 23,6% dintre tinerii de 15-24 ani, 24,2% dintre cei de 15-29 ani și 24,4% dintre tinerii de 15-34 ani intenționează să plece în străinătate pentru muncă. Bărbații sunt semnificativ mai numeroși în rândul celor care lucrează deja sau doresc să lucreze peste hotare.

Potrivit sursei citate, procentul bărbaților de 15-24 ani care se află în această situație este de 42,5%, comparativ cu doar 11,4% la femei. La tinerii de 15-29 ani, procentul bărbaților ajunge la 50,1%, în timp ce femeile reprezintă 10,8%, iar în rândul bărbaților de 15-34 ani, ponderea ajunge la 56,8%, cu 7,4% pentru femei. Printre bărbații de 30-34 ani, procentul celor care intenționează să plece pentru muncă în străinătate este de 66,2%.

O categorie distinctă o reprezintă tinerii care pleacă în străinătate pentru muncă temporară, fără a urma un nivel de educație sau formare profesională. Cea mai mare pondere în această categorie este înregistrată la tinerii de 25-29 ani, cu 8,0%.

Numărul total al tinerilor în vârstă de 15-34 ani care formează grupul NEET (tineri care nici nu sunt angajați, nici nu urmează studii) este de 135.900, dintre care 31.800 au între 15-24 ani și 79.900 au între 15-29 ani, comunică Bani.md. În toate aceste grupe de vârstă, femeile constituie majoritatea: 60,7% în grupa de 15-24 ani, 65,9% în cea de 15-29 ani și 65,5% în cea de 15-34 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste statistici evidențiază criza profundă cu care se confruntă tineretul din Moldova, punând în lumină necesitatea urgentă de măsuri pentru a îmbunătăți oportunitățile educaționale și profesionale în țară.

#migratie #Moldova #tineri

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot