În sezonul iulie-august 2025, exporturile de orz din Republica Moldova s-au menținut la un nivel stabil, însă au adus venituri mai mari datorită creșterii prețului de export, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit BANI.MD, în total, Moldova a exportat 77,4 mii tone de orz, aproape identic cu perioada similară din 2024 (75,2 mii tone). Diferența semnificativă s-a produs la preț: în 2025, media a urcat la 3,46 lei/kg, ceea ce reprezintă o creștere de 6% față de anul trecut (3,25 lei/kg) și de 15% comparativ cu 2023 (3 lei/kg).

Ca urmare, valoarea totală a exporturilor a ajuns la 267,6 milioane lei, cu 22,8 milioane lei mai mult decât în iulie-august 2024 (244,8 milioane lei). Creșterea a fost generată în principal de avansul prețurilor, în condițiile unui volum aproape neschimbat.

Piața a fost dominată de trei companii, care au cumulat peste 80% din volumul exportat. Este vorba de „RUSAGRO-PRIM” SRL – 32,9 mii tone (43% din total), și „AGRONOVA PRIM” SRL – 14,6 mii tone (19%), „OROM-IMEXPO” SRL – 14,5 mii tone (19%).

În total, 15 companii au participat la exporturile de orz în această perioadă.

Cipru (offshore n.a) s-a detașat ca principal partener comercial, importând 37,2 mii tone la un preț mediu de 3,53 lei/kg. Italia a urmat cu 8,4 mii tone (3,17 lei/kg), iar Libanul cu 8,3 mii tone, dar la un preț mai ridicat, de 3,63 lei/kg. Volume mai mici au ajuns pe piețele din Grecia, Emiratele Arabe, Turcia, România și Ucraina, între 1,6 și 6,3 mii tone.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export #Moldova #orz

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.