Curtea de Conturi a identificat nereguli grave în gestionarea compensațiilor pentru energie electrică acordate populației prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Potrivit auditului, ministerul a administrat în 2025 peste 1,42 miliarde de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, însă sute de milioane au fost transferate furnizorilor fără verificări suficiente și fără documente justificative complete, transmite Bani.md.

Raportul arată că ministerul a validat sumele cerute de furnizorii de energie prin simple mesaje electronice interne, fără suport documentar corespunzător și fără respectarea procedurilor obligatorii de control.

”Deși ministerul, potrivit cadrului normativ aplicabil, a întocmit documentele de plată pentru transferul mijloacelor financiare către conturile furnizorilor de energie electrică, acesta nu a asigurat instituirea și aplicarea unui mecanism de verificare a rapoartelor prezentate”, menționează auditorii.

Mai mult, între septembrie și noiembrie 2025 au fost achitate 244,6 milioane de lei în baza unor estimări prezentate de un furnizor de energie, fără verificarea consumului real și fără recalculul final al sumelor. Alte 2,9 milioane de lei au fost transferate în decembrie către doi furnizori fără acte justificative complete. Din acești bani, 400 de mii de lei au fost achitați unui furnizor fără solicitare de plată, chiar dacă exista deja o creanță de aproape 955 de mii de lei. Alte 2,5 milioane de lei au fost transferate în avans fără rapoarte de conciliere și fără confirmarea consumului real.

Auditorii avertizează că lipsa controalelor interne pune sub semnul întrebării corectitudinea datelor prezentate de furnizori și a banilor transferați din bugetul de stat. Din cauza acestor probleme, Curtea de Conturi spune că nu a putut confirma exactitatea unor tranzacții legate de compensațiile energetice, inclusiv pentru o sumă de 35,6 milioane de lei reflectată în rezultatul financiar al ministerului.

”Acordarea compensațiilor pentru costurile la energie electrică reprezintă o intervenție esențială a statului în sprijinul consumatorilor casnici și constituie un instrument important de politică socială”, se precizează în raportul CCRM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#compensații energie #Curtea de Conturi #Ministerul Muncii #nereguli financiare

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.