Curtea de Conturi a identificat nereguli grave în gestionarea compensațiilor pentru energie electrică acordate populației prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Potrivit auditului, ministerul a administrat în 2025 peste 1,42 miliarde de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, însă sute de milioane au fost transferate furnizorilor fără verificări suficiente și fără documente justificative complete, transmite Bani.md.

Raportul arată că ministerul a validat sumele cerute de furnizorii de energie prin simple mesaje electronice interne, fără suport documentar corespunzător și fără respectarea procedurilor obligatorii de control.

”Deși ministerul, potrivit cadrului normativ aplicabil, a întocmit documentele de plată pentru transferul mijloacelor financiare către conturile furnizorilor de energie electrică, acesta nu a asigurat instituirea și aplicarea unui mecanism de verificare a rapoartelor prezentate”, menționează auditorii.

Mai mult, între septembrie și noiembrie 2025 au fost achitate 244,6 milioane de lei în baza unor estimări prezentate de un furnizor de energie, fără verificarea consumului real și fără recalculul final al sumelor. Alte 2,9 milioane de lei au fost transferate în decembrie către doi furnizori fără acte justificative complete. Din acești bani, 400 de mii de lei au fost achitați unui furnizor fără solicitare de plată, chiar dacă exista deja o creanță de aproape 955 de mii de lei. Alte 2,5 milioane de lei au fost transferate în avans fără rapoarte de conciliere și fără confirmarea consumului real.

Auditorii avertizează că lipsa controalelor interne pune sub semnul întrebării corectitudinea datelor prezentate de furnizori și a banilor transferați din bugetul de stat. Din cauza acestor probleme, Curtea de Conturi spune că nu a putut confirma exactitatea unor tranzacții legate de compensațiile energetice, inclusiv pentru o sumă de 35,6 milioane de lei reflectată în rezultatul financiar al ministerului.

”Acordarea compensațiilor pentru costurile la energie electrică reprezintă o intervenție esențială a statului în sprijinul consumatorilor casnici și constituie un instrument important de politică socială”, se precizează în raportul CCRM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#compensații energie #Curtea de Conturi #Ministerul Muncii #nereguli financiare

Economia mondială a rezistat mai bine decât se estima în fața șocului energetic provocat de războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, însă pericolul nu a trecut. Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, avertizează că o nouă creștere a prețului petrolului ar putea alimenta din nou inflația și ar obliga băncile centrale să mențină dobânzi ridicate.

Declarația a fost făcută înaintea reuniunii responsabililor financiari din G20, care va avea loc săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord. Potrivit Kristalinei Georgieva, economia mondială este prinsă între efectele negative ale reducerii livrărilor de energie din regiunea Golfului și factorii care susțin creșterea, în special investițiile masive în inteligența artificială.

Șefa FMI spune că economia globală a reușit până acum să absoarbă șocul energetic mai bine decât se anticipa. Printre factorii care au contribuit se numără utilizarea rezervelor de petrol și gaze, creșterea aprovizionării din afara regiunii Golfului, reducerea cererii de energie, dezvoltarea surselor regenerabile și revenirea la producția de energie pe bază de cărbune în unele țări.

În același timp, investițiile în inteligența artificială din Statele Unite susțin profiturile companiilor și consumul, în timp ce alte state își extind infrastructura pentru centre de date și achizițiile de echipamente necesare tehnologiilor AI.

FMI și-a redus în iulie prognoza privind creșterea economiei mondiale în 2026, până la 3%. Instituția a avertizat atunci că războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și incertitudinile legate de dezvoltarea inteligenței artificiale reprezintă riscuri suplimentare pentru economie.

Georgieva le cere însă decidenților să nu considere că pericolul a trecut. Prețul petrolului Brent se menține în prezent între 80 și 90 de dolari pe baril, după ce în primăvară depășise 118 dolari.

„Șocul energetic nu s-a terminat. O nouă creștere a prețurilor petrolului ar putea alimenta inflația, forțând băncile centrale să mențină o poziție politică restrictivă, cu implicații de domino asupra costurilor serviciului datoriei și asupra activității economice”, a avertizat șefa FMI.

Ea a subliniat că statele trebuie să-și rezolve problemele fiscale și să prezinte planuri credibile pentru reducerea datoriilor și menținerea deficitelor pe o traiectorie sustenabilă. Totodată, Georgieva a insistat că băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe menținerea stabilității prețurilor, chiar dacă dobânzile ridicate pot încetini economia.

FMI urmează să-și actualizeze prognozele economice la mijlocul lunii octombrie, în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok.