Campaniile electorale din Republica Moldova ar putea intra într-o nouă etapă de reglementare, cu reguli mai stricte pentru activitatea din mediul online. Un proiect elaborat în baza Codului electoral, și propus de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru dezbateri publice, propune reguli speciale pentru publicitatea electorală pe internet, activitatea influencerilor și creatorilor de conținut, utilizarea inteligenței artificiale, dar și pentru persoanele sau organizațiile care finanțează promovarea electorală fără a fi concurenți electorali.
Documentul propune introducerea unor noțiuni noi în legislația electorală, precum „publicitate electorală online”, „influencer electoral”, „creator de conținut electoral”, „participant la comunicarea electorală online”, „parte terță în campania electorală” și „comportament coordonat neautentic”. Scopul declarat este identificarea mai clară a activităților electorale desfășurate în mediul digital și urmărirea modului în care sunt finanțate.
Una dintre cele mai importante prevederi îi vizează pe cei care fac promovare electorală din afara partidelor și candidaților. Potrivit proiectului, dacă o persoană sau organizație folosește resurse financiare pentru activități destinate influențării votului, aceasta ar putea intra în categoria „părților terțe” și ar putea avea obligații de înregistrare, evidență și raportare.
Regulile devin mai stricte atunci când un actor aparent independent acționează, în realitate, la solicitarea, indicația sau în coordonare cu un concurent electoral. În asemenea cazuri, activitatea nu mai este considerată independentă, iar cheltuielile respective ar putea fi atribuite concurentului electoral.
Proiectul prevede și crearea, de către Comisia Electorală Centrală, a unui Registru al participanților la comunicarea electorală online. În acesta ar urma să fie reflectate persoanele care participă organizat la comunicarea electorală în numele, la solicitarea sau în coordonare cu un concurent, indiferent dacă sunt plătite sau nu.
Totodată, concurenții electorali, participanții la referendum și grupurile de inițiativă ar urma să declare CEC ce mijloace de comunicare online folosesc în scopuri electorale și cu ce participanți la comunicarea electorală online colaborează.
O altă noutate este Arhiva publicității electorale online, care ar urma să fie administrată de CEC. Aceasta ar conține informații despre reclamele electorale difuzate pe internet, inclusiv cine le-a comandat sau finanțat, la ce subiect electoral se referă și în ce perioadă au fost difuzate. Proiectul introduce reguli și pentru utilizarea inteligenței artificiale și a datelor personale în campaniile online. Sunt vizate inclusiv tehnicile de targetare și profilare folosite pentru distribuirea publicității electorale.
În același timp, CEC ar urma să-și extindă capacitatea de monitorizare a mediului digital. În perioada electorală ar urma să funcționeze o unitate specializată, iar autoritatea va administra registrele și arhiva publicității, va verifica respectarea obligațiilor și va putea solicita informații de la actorii implicați.
Proiectul prevede și un mecanism de alertă rapidă, prin care CEC, platformele online și autoritățile ar putea face schimb de informații privind posibile încălcări ale legislației electorale și riscurile pentru integritatea procesului electoral.
Documentul precizează însă că CEC nu va avea competența de a șterge, bloca sau restricționa accesul la conținut online. Astfel de măsuri ar urma să rămână în atribuția autorităților competente, potrivit legislației speciale.
Pentru încălcarea noilor obligații sunt prevăzute și modificări ale regimului sancționator, inclusiv în cazul nerespectării regulilor privind transparența publicității online, declararea cheltuielilor, activitatea participanților la comunicarea electorală și regimul părților terțe.
Proiectul pornește de la concluziile Curții Constituționale formulate după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și urmărește, potrivit autorilor, consolidarea cadrului normativ privind publicitatea electorală online, finanțarea și implicarea părților terțe. Documentul invocă și standarde europene privind publicitatea politică, serviciile digitale, inteligența artificială și protecția datelor.
