În aprilie 2022, banii în circulație au constituit 30,1 miliarde de lei, micșorându-se cu 1,5 miliarde de lei (5,0 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – aprilie 2022 a volumului încasărilor cumulative asupra volumului eliberărilor cumulative pe sistemul bancar cu 1,5 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 21,1 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 52,8 miliarde de lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 9,9 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 50,9 la sută) din volumul total al încasărilor. Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat de 3,7 ori, constituind 5 miliarde de lei (echivalentul a 273,9 mil. USD).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor perioada ianuarie – aprilie 2022 s-a majorat cu 12,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 51,2 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor din conturile persoanelor fizice cu 3 539,4 mil. lei (34,9 la sută), care a însumat 13,6 miliarde de lei. Ponderea acestora a crescut cu 4,4 p.p. și a constituit 26,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice s-au micșorat cu 11,5 la sută, constituind 11 440,7 mil.lei (echivalentul a 629,4 mil. USD6), ceea ce reprezintă 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

O pondere semnificativă de 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – aprilie 2022 cu 32,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 11,4 miliarde de lei.

În luna aprilie 2022, volumul eliberărilor a constituit 12,8 miliarde de lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 146,9 mil. lei. Comparativ cu luna martie 2022, eliberările de numerar s-au micșorat cu 1 440,2 mil. lei sau cu 10,0 la sută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bancomate #BNM #conturi bancare #incasari #mijloace banesti

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.