Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA, potrivit BANI.MD.

Potrivit lui, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani.

„Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

De asemenea, el a amintit că, inițial, Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier.

„Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Ioniță susține că, în perioada 2015-prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii.

„Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură.

„Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din țara noastră nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani.

„Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drumuri #Moldova #Veaceslav Ionita

Autoritățile municipale cer urgentarea construcției noii stații de captare a apei de la Vadul lui Vodă, în contextul problemelor din acest an legate de nivelul și debitul Nistrului. Primarul Capitalei, Ion Ceban, susține că proiectul este esențial pentru extinderea alimentării cu apă potabilă a localităților din centrul țării.

„Am solicitat să fie urgentat proiectul de construcție a noii Stații de Captare de la Vadul lui Vodă, ținând cont de situația anului curent.Cu toate acestea, noi, în această vară, am depus un efort colosal în construcția infrastructurii suplimentare pentru asigurarea cu apă a cetățenilor în cazul oricărei situații.”, a declarat Ceban.

Primarul afirmă că, în această vară, municipalitatea a făcut mai multe lucrări pentru a evita eventualele probleme de aprovizionare cu apă. Au fost reabilitată stația plutitoare, construită și instalată o pompă de mare capacitate la adâncimea Nistrului, precum și infrastructura subterană necesară pentru captarea apei. Totodată, au fost construite un baraj și o linie electrică nouă, iar municipalitatea a primit pompe de la Guvern.

„Astfel de subiecte strategice trebuie să fie luate în serios și nu trebuie să ne jucăm cu sentimentele oamenilor, mai ales în contextul în care implementăm proiectul mare de construcție a noului apeduct și a noii stații de captare, cu suportul Guvernului Germaniei”, a spus primarul.

Investiția Primăriei Chișinău în acest proiect se ridică la 40 de milioane de lei. Noua stație de captare de la Vadul lui Vodă urmează să asigure apa pentru apeductul magistral Chișinău–Strășeni–Călărași, prin care alimentarea va fi extinsă către zona centrală a țării.

Acordul de cooperare pentru implementarea proiectului „Program Deschis de Dezvoltare Urbană în Moldova” a fost semnat în aprilie 2026. Proiectul este finanțat de Guvernul Germaniei prin Banca de Dezvoltare KfW și prevede inclusiv extinderea ariei de operare a S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Lucrările și pregătirea documentelor pentru realizarea proiectului au început încă în 2022.