Numărul total al operațiunilor efectuate cu carduri emise în Republica Moldova a ajuns la 88,9 milioane, dintre care 81,8 milioane reprezintă plăți fără numerar. Majoritatea tranzacțiilor au fost realizate cu carduri de debit peste 80,5 milioane, în timp ce cardurile de credit au generat circa 1,2 milioane de operațiuni, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Ca valoare, plățile fără numerar au însumat 28,87 miliarde de lei, fiind dominate de cardurile de debit, cu peste 28,2 miliarde de lei. Retragerile de numerar rămân însă consistente, cu 24,7 miliarde de lei, ceea ce indică faptul că numerarul continuă să joace un rol important în economie, transmite Bani.md.

În total, valoarea tuturor operațiunilor efectuate cu carduri emise în Republica Moldova a depășit 53,5 miliarde de lei.

Datele arată și o creștere a plăților online și la distanță. Tranzacțiile fără prezența fizică a cardului au generat peste 12,2 miliarde de lei, dintre care 4,8 miliarde prin e-commerce și 7,36 miliarde prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță (IPAD).

Pe de altă parte, cardurile emise în străinătate au fost utilizate în Republica Moldova pentru aproape 8,8 milioane de operațiuni, în valoare totală de 5,86 miliarde de lei, majoritatea fiind plăți fără numerar.

În funcție de sisteme, cardurile MasterCard domină ca valoare a tranzacțiilor, urmate de Visa, în timp ce American Express are o pondere nesemnificativă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Banca Nationala a Moldovei #carduri bancare #plati fara numerar #POS-uri

Locuitorii și agenții economici din municipiul Chișinău contribuie anual cu aproape 70 de miliarde de lei la bugetul public național, însă transferurile de la bugetul de stat către capitală reprezintă mai puțin de 10% din această sumă. Declarația a fost făcută de primarul general al capitalei, Ion Ceban, care susține că modul de repartizare a banilor publici este incorect.

Potrivit edilului, contribuțiile generate de Chișinău reprezintă aproximativ două treimi din bugetul public național, în timp ce municipalitatea primește de la autoritățile centrale transferuri cu destinație specială în proporție de sub 10%.

„Asta nu se numește investiții. Asta se numește distribuție incorectă”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a explicat că dezvoltarea infrastructurii și realizarea proiectelor municipale depind de resursele disponibile în buget și de modul în care acestea pot fi repartizate. În acest context, el a făcut referire și la impozitul pe venitul persoanelor juridice, menționând că, în prezent, municipalitatea nu mai beneficiază de resursele care rămâneau anterior la nivel local din această sursă.

Ion Ceban a afirmat că administrația capitalei caută soluții pentru atragerea fondurilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare, atât în domeniul infrastructurii, cât și în alte sectoare. Totodată, edilul a susținut că situația financiară a municipiului Chișinău nu a fost niciodată mai bună în ultimii 30 de ani. El a precizat că peste 50% din bugetul consolidat al capitalei este destinat educației.