Un bărbat în vârstă de 66 de ani din Ialoveni a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru violare de domiciliu și două tentative de omor.

„Potrivit învinuirii înaintate de către acuzatorii de stat, inculpatul, la 15 septembrie 2021, aproximativ la orele 22:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin deteriorarea ușii, a pătruns în casa unei femei, cu care ar fi avut anterior o relație amoroasă. Femeia locuia împreună cu nepotul minor în vârstă de 4 ani.

La solicitarea femeii de a părăsi domiciliul, inculpatul a refuzat, numind-o cu cuvinte necenzurate și amenințând-o cu răfuiala fizică. Mai târziu, acesta a scos furtunul de la butelia de gaz și deschizând robinetul buteliei, a aprins gazul, cu ajutorul unor chibrituri, ca rezultat incendiind o încăpere din casă, apoi a părăsit locul infracțiunii. Victima a reușit să se salveze, spărgând geamul și ieșind pe fereastră împreună cu nepotul său. Ulterior, femeia a reușit să stingă focul.

Același inculpat, doi ani mai târziu, la 21 mai 2023, aproximativ la ora 18:00, aflându-se la domiciliul său, amplasat într-un sat din raionul Ialoveni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict cu fostul său ginere, a luat un ciocan și i-a aplicat acestuia multiple lovituri în regiunea capului, provocându-i vătămări corporale grave. Acesta nu și-a dus până la capăt intenția de omor, victima reușind să fugă”, se arată în nota informativă a Procuraturii Generale (PG).

Acuzatorii spun că în privința inculpatului a fost menținută măsura preventivă sub formă de arest preventiv, până la intrarea sentinței de condamnare în vigoare.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ialoveni #pedeapsa #Procuratura Generala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.