În anii 1946–1947, pe teritoriul actual al Republicii Moldova s-a produs una dintre cele mai mari tragedii umanitare ale secolului XX. Nu a fost doar secetă… Nu a fost doar lipsă de ploaie… A fost o foamete agravată de decizii politice.

Datele statistice spune că foametea organizată a luat viața a peste 5 la sută din populația țării noastre. După ce satele au fost golite de grâne în urma campaniilor de colectare forțată, cunoscute în memoria colectivă drept „măturarea podurilor”, țăranilor nu li s-a permis să păstreze nimic. Totul era confiscat pentru a satisface cote impuse, de multe ori imposibil de realizat, chiar și în condiții normale. Într-o perioadă de secetă severă, aceste decizii au devenit condamnări la moarte.

În doar câteva luni, peste 123 de mii de persoane și-au pierdut viața pentru că nu aveau ce mânca, dar și de bolile provocate de subnutriție.În spatele acestor cifre sunt destine frânte, familii distruse și sate întregi marcate pentru generații.

Cei mai afectați au fost copiii. Slăbiți de foame, lipsiți de îngrijire și hrană, aproape 200 de mii au fost înregistrați oficial cu distrofie. În spitale, acolo unde ar fi trebuit să existe speranță, moartea devenise o prezență constantă. Pentru mulți, copilăria nu a mai însemnat joc sau visuri, ci lupta zilnică pentru supraviețuire, pentru o bucată de pâine…

În primăvara anului 1946, femeile au ieșit în stradă. Nu protestau din motive politice, ci dintr-o nevoie elementară de a-și salva familiile. Au fost însă întâmpinate cu represiuni: arestări, condamnări și acuzații de „activitate antisovietică”. Unii au încercat să fugă, să treacă Prutul în speranța că vor găsi hrană și salvare. Mulți dintre ei nu au mai ajuns niciodată la destinație. Au fost împușcați fără judecată, pe loc.
Foametea a împins oamenii dincolo de limitele umane. În arhive au fost documentate cel puțin 153 de cazuri de canibalism – mărturii cutremurătoare despre disperarea absolută în fața morții iminente.

Ironia tragică a acelor vremuri a fost că, în timp ce majoritatea populației murea de foame, elitele aveau acces la cantine speciale și magazine închise publicului. În același timp, oamenii flămânzi erau obligați să contribuie la așa-numitele „împrumuturi de stat”, cedând și puținul pe care îl mai aveau.

Foametea din 1946–1947 nu este doar un episod istoric. Este o rană adâncă în memoria colectivă. Este o lecție despre suferință, nedreptate și rezistență. Să nu uităm…

#Basarabia #foamete #foametea 1946–1947

SUA vor să reducă taxele pentru lenjerie de pat, umbrele de grădină, prăjitoare de pâine și bile de biliard din China, iar China, pentru unt, homar, foie gras și cărbune din SUA. Fiecare țară a publicat o listă de bunuri de aproximativ 30 de miliarde de dolari, relatează The Guardian.

Listele includ, de la electronice și produse agricole până la flori artificiale și delfini vii. Produsele strategice nu apar pe ele, iar calendarul reducerilor nu a fost stabilit.

Lista americană are 77 de categorii de produse chinezești. Cea chineză cuprinde 1.619 tipuri de produse americane, printre care aparate RMN și animale pentru reproducere.

Vestea vine la câteva zile după ce Xi Jinping și Donald Trump s-au întâlnit la Washington, la un summit menit să stabilizeze relația dintre cele două țări.

„Este un pas pozitiv, dar nu un progres major”, a declarat Zhu Tian, vicepreședinte la China Europe International Business School din Shanghai. Potrivit lui, reducerile acoperă o parte mică din comerțul dintre cele două state, iar taxele pentru bunurile strategice rămân în vigoare. „Totuși, este semnificativ faptul că cele două părți trec de la simpla evitare a escaladării ulterioare la reducerea efectivă a unor tarife”, a adăugat el.

Semiconductorii, bateriile și vehiculele electrice nu se regăsesc pe liste. Nici boabele de soia americane nu sunt incluse în lista Beijingului, potrivit Reuters, așa că rămân taxate cu un tarif suplimentar de 10%.

Întâlnirea Xi-Trump a prelungit doar cu două luni armistițiul comercial stabilit de cei doi lideri la Busan, în Coreea de Sud, anul trecut.

„Este vorba de o stabilizare gestionată, nu de o resetare a comerțului”, a spus Han Lin, directorul pentru China al Asia Group.