Banca centrală a lui Bashar al-Assad a transportat cu avionul 250 de milioane de dolari în numerar la Moscova, într-o perioadă de doi ani în care dictatorul sirian de atunci era îndatorat Kremlinului pentru sprijinul militar, iar rudele sale cumpărau în secret active în Rusia, scrie Financial Times.

Financial Times a descoperit înregistrări care arată că regimul lui Bashar al-Assad, în timp ce se confrunta cu o lipsă disperată de valută, a transportat bani gheaţă în greutate de aproape două tone, în bancnote de 100 de dolari şi de 500 de euro, pe aeroportul Vnukovo din Moscova pentru a fi depuse la băncile ruse sancţionate, între 2018 şi 2019.

Transporturile de numerar către Rusia au coincis cu faptul că Siria a devenit dependentă de sprijinul militar al Kremlinului, inclusiv din partea mercenarilor grupului Wagner, iar familia extinsă a lui Assad a început să cumpere proprietăţi de lux în Moscova.

„Rusia a fost un paradis pentru finanţele regimului Assad timp de ani de zile”, a declarat Eyad Hamid, cercetător principal la Programul sirian de dezvoltare juridică, menţionând că Moscova a devenit un „hub” pentru eludarea sancţiunilor occidentale impuse după ce Assad a reprimat brutal revolta din 2011.

Fuga lui Assad la Moscova, în timp ce rebelii se apropiau de Damasc, i-a înfuriat chiar şi pe unii foşti loialişti ai regimului, care văd în aceasta o dovadă a interesului personal urmărit în primul rând de Assad, transmite antena3.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prăbușirea dramatică a guvernului sirian marchează un moment seismic pentru Orientul Mijlociu, punând capăt conducerii cu mână de fier a familiei Assad asupra Siriei și provocând o lovitură majoră Rusiei și Iranului, care au pierdut un aliat-cheie în Orientul Mijlociu.

#Bashar al-Assad #Rusia #Siria

Foametea provocată în anii 1946–1947 pe teritoriul țării noastre urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic. Guvernul a aprobat miercuri, 19 august, avizul asupra proiectului de lege care prevede recunoașterea și comemorarea victimelor acestei tragedii.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii.

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.