Banca centrală a lui Bashar al-Assad a transportat cu avionul 250 de milioane de dolari în numerar la Moscova, într-o perioadă de doi ani în care dictatorul sirian de atunci era îndatorat Kremlinului pentru sprijinul militar, iar rudele sale cumpărau în secret active în Rusia, scrie Financial Times.

Financial Times a descoperit înregistrări care arată că regimul lui Bashar al-Assad, în timp ce se confrunta cu o lipsă disperată de valută, a transportat bani gheaţă în greutate de aproape două tone, în bancnote de 100 de dolari şi de 500 de euro, pe aeroportul Vnukovo din Moscova pentru a fi depuse la băncile ruse sancţionate, între 2018 şi 2019.

Transporturile de numerar către Rusia au coincis cu faptul că Siria a devenit dependentă de sprijinul militar al Kremlinului, inclusiv din partea mercenarilor grupului Wagner, iar familia extinsă a lui Assad a început să cumpere proprietăţi de lux în Moscova.

„Rusia a fost un paradis pentru finanţele regimului Assad timp de ani de zile”, a declarat Eyad Hamid, cercetător principal la Programul sirian de dezvoltare juridică, menţionând că Moscova a devenit un „hub” pentru eludarea sancţiunilor occidentale impuse după ce Assad a reprimat brutal revolta din 2011.

Fuga lui Assad la Moscova, în timp ce rebelii se apropiau de Damasc, i-a înfuriat chiar şi pe unii foşti loialişti ai regimului, care văd în aceasta o dovadă a interesului personal urmărit în primul rând de Assad, transmite antena3.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prăbușirea dramatică a guvernului sirian marchează un moment seismic pentru Orientul Mijlociu, punând capăt conducerii cu mână de fier a familiei Assad asupra Siriei și provocând o lovitură majoră Rusiei și Iranului, care au pierdut un aliat-cheie în Orientul Mijlociu.

#Bashar al-Assad #Rusia #Siria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.