Apar noi detalii în cazul agresiunii dintre două minore, petrecută în curtea unei instituții de învățământ, scenă la care au asistat pasiv mai mulți elevi. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, fata agresată beneficiază de consiliere psihologică, iar ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare, scrie moldova1.

„Au avut loc discuții cu bunica. Suntem la dispoziția fetei, când se va simți pregătită să discute, să-i oferim tot suportul. În acest moment este în contact cu psihologul școlar pe care o cunoaște de mai mult timp și cu care are o relație”, a spus Perciun.

Ministrul a spus că, deocamdată, nu este clar ce a declanșat conflictul dintre cele două adolescente. Primele indicii sugerează că ar fi fost vorba despre o întâlnire organizată, iar autoritățile investighează modul în care zeci de copii, din mai multe instituții, au ajuns în același loc.

„Nu avem încă o claritate deplină. Cred că după discuțiile cu copiii va fi mai clar cum a fost posibil ca un număr atât de mare de copiii din multiple instituții de învățământ să fie prezenți toți în același loc. Se pare că au recepționat o invitație la acel eveniment”, a spus Perciun.

Lista elevilor implicați este în curs de completare. În paralel, vor avea loc discuții cu părinții acestora și cu administrațiile școlilor la care sunt înmatriculați.

„Reprezentanții Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică au luat legătura cu familia tinerei care se face responsabilă de organizarea acelui incident și încercăm să oferim și suport psihologic necesar copiilor care au nevoie de susținere în această perioadă. Așteptăm și concluziile anchetei poliției pe acest caz, pentru că aici, având în vedere gravitatea faptelor, poliția este implicată plenar”, a explicat Perciun.

În privința posibilelor sancțiuni, potrivit sursei citate, ministrul a precizat că acestea vor fi analizate în funcție de vârsta și implicarea fiecărui copil.

„Suntem la etapa identificării finale a listei acestora și depinde și de gradul de implicare a lor. În raport cu tânăra care a fost nemijlocit implicată în acel incident, examinăm atât posibilitatea aplicării unei răspunderi disciplinare, cât și sancțiuni contravenționale aplicabile eventual părinților”, a spus ministrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 16 iulie, pe rețelele de socializare au apărut imagini cu o adolescentă umilită și bătută de către altă tânără, sub privirile mai multor minori care filmau totul. Conform Poliției, incidentul a avut loc în seara de 14 iulie. Poliția s-a autosesizat și a stabilit că tinerele s-au întâlnit pentru a clarifica anumite neînțelegeri. Inițial, copiii se aflau pe teritoriul unui liceu, iar după ce gardianul s-a apropiat de ei, au părăsit zona. Minora a fost agresată după gardul școlii. Oamenii legii au inițiat un proces penal și au identificat mai mulți tineri care au asistat la conflict.

Ancheta minorelor care sunt filmate în timp ce se bat: Directorul școlii vizate în scurgeri pe Telegram, reacționează

Planul de intervenție a Ministerului Educației împotriva bullyingului: ce se întâmplă acum în instituții de învățământ

#agresiune #Chisinau #incident #minore

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.