Grupul de mercenari Wagner ar fi avut un sediu secret în regiunea Lugansk, în estul Ucrainei, pe care armata lui Vladimir Zelenski a lovit-o. Datorită unei fotografii publicate de un jurnalist care alimentează maşinăria de propagandă rusă, trupele ucrainene au reuşit să ia la ţintă ascunzătoarea armatei private a lui Putin, susţine guvernatorul din Lugansk, Serghei Gaidai, relatează BBC.

Potrivit unor informaţii ale BBC, o fotografie postată pe aplicaţia de mesagerie Telegram de către un jurnalist pro-Kremlin ar fi putut fi indiciul de care forțele ucrainene au avut nevoie pentru a localiza baza militară și pentru a o ataca luni. Guvernatorul din Luhgnsk susține că locația sa secretă a fost dezvăluită după ce corespondentul pro-Kremlin Serghei Sreda a postat pe Telegram o fotografie împreună cu adresa.

Imaginea, care a fost ștearsă între timp, arăta cinci persoane în uniformă militară, cu un indicator stradal din Popasna, Lugansk, vizibil în colțul din stânga sus.

BBC nu a putut confirma dacă lovitura, care a fost relatată atât de guvernatorul ucrainean din Lugansk, cât și de reporterii de război pro-Kremlin, a fost inițiată ca urmare a imaginii. Serghei Gaidai a declarat că „numărul morților este în curs de clarificare” şi că amploarea pagubelor de la sediul grupului Wagner nu este încă clară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina a bombardat baza grupării paramilitare Wagner

Ucraina a anunţat luni că a lovit o bază a grupării paramilitare Wagner, ai cărei membri sunt acuzaţi de Kiev că luptă de partea trupelor ruse, şi că a distrus un pod din apropierea oraşului ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie. Potrivit guvernatorului regiunii Lugansk, estul Ucrainei, Serghei Gaidai, baza Wagner din oraşul Propasna a fost ”distrusă de o lovitură de precizie”. Tirul a avut loc duminică, a precizat Gaidai pe Telegram.

Ţinuţă secretă ani de zile, gruparea Wagner are legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, el însuşi considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Prezenţa combatanţilor săi a fost atestată în ultimii ani în Siria şi în ţări africane printre care Libia şi Mali.

În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat mai multe poduri, în special în regiunea ocupată Herson, unde forţele ucrainene au lansat o contraofensivă pentru a recuceri zeci de sate aflate sub controlul trupelor ruse.

#mercenari #razboi #Serghei Gaidai

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.