Băncile din zona euro cu afaceri mari în dolari ar trebui să își mărească lichiditatea și rezervele de capital pentru a face față oricărei presiuni a monedei americane, a avertizat miercuri Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile sunt îndemnate să își urmărească expunerea la dolar de când tarifele impuse de președintele american Donald Trump și presiunile sale asupra Rezervei Federale au zdruncinat încrederea în moneda de rezervă mondială în primăvară.

În cea mai recentă analiză a stabilității financiare a BCE, mesajul s-a accentuat: puținele bănci mari din zona euro active în dolari trebuie să se pregătească.

„Ar putea fi nevoie de o marjă de capital pentru a absorbi… o volatilitate valutară mai mare și riscul de credit al contrapartidei”, a precizat BCE în raportul bianual. „Băncile ar trebui să dețină active lichide în dolari americani pentru a contrabalansa ieșirile și a acționa ca un intermediar stabilizator.”

Raportul privind stabilitatea financiară (FSR), întocmit de experții BCE în stabilitate financiară, nu constituie recomandări obligatorii pentru băncile aflate sub supravegherea sa. Cu toate acestea, acesta subliniază profundă îngrijorare a factorilor de decizie politică cu privire la lichiditatea în dolari .

BCE a declarat că operațiunile în dolari sunt concentrate în rândul greilor globali ai blocului comunitar. Aceștia sunt BNP Paribas, Deutsche Bank, Credit Agricole, Groupe BPCE și ING, Banco Santander și Societe Generale, potrivit Reuters.

Afacerea include de obicei împrumuturi pe piețele monetare din SUA pentru a finanța fonduri speculative sau vânzarea de swap-uri valutare (FX) către asigurători, fonduri și corporații pentru a-și acoperi expunerea la dolar.

Pentru a compensa propriul risc valutar, aceste bănci adoptă adesea o poziție opusă față de creditorii globali prin intermediul unor swap-uri care apar rareori în bilanțuri.

„Refinanțarea acestor poziții poate deveni dificilă în perioadele de stres pe piețele de swap valutar”, a declarat BCE.

Un scenariu de coșmar – neelaborat în evaluare – ar fi ca Fed să închidă linia de lichiditate de urgență către BCE, eliminând un mecanism de protecție pe care băncile s-au bazat de la criza financiară.

Deocamdată, BCE observă doar o neconcordanță „limitată” între activele și pasivele în dolari, unele bănci utilizând acorduri de răscumpărare (repo) pentru a alinia scadențele. Dar a avertizat că aceste strategii „nu elimină complet riscul de lichiditate”.

„Într-un scenariu extrem, ieșirile de dolari ar putea epuiza capacitatea acestora de a atrage numerar prin contracte repo, swap-uri valutare și vânzarea acestor active”, a declarat BCE.

Datele BCE arată că băncile din zona euro dețineau titluri în dolari în valoare de 681 de miliarde de euro (788,53 miliarde de dolari) și au împrumutat echivalentul a 712 miliarde de euro în moneda americană la sfârșitul anului trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Banca Centrală Europeană #dolar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.