Companiile chineze, inclusiv una conectată cu guvernul de la Beijing, au trimis entităţilor ruse 1.000 de puşti de asalt şi alte echipamente care ar putea fi folosite în scopuri militare, inclusiv drone şi veste antiglonţ, informează Politico.

Publicaţia americană a precizat că transporturile au fost efectuate în perioada iunie – decembrie 2022, potrivit datelor furnizate de ImportGenius, un agregator de date vamale la care a avut acces.

China North Industries Group Corporation Limited, unul dintre cei mai mari contractori de apărare de stat din ţară, a livrat puştile de asalt în iunie 2022 companiei ruse Tekhkrim, care are afaceri cu statul şi cu armata rusă.

Puştile CQ-A, elaborate după modelul M16, dar etichetate drept „puşti de vânătoare civile” în datele vamale, sunt folosite de poliţia armată populară (forţe antirevoltă) din China şi de forţele armate din Filipine până în Sudanul de Sud şi Paraguay.

De asemenea, entităţile ruseşti au primit 12 transporturi de piese de drone de la companii chineze şi peste 12 tone de veste antiglonţ chinezeşti, care ar fi trecut prin Turcia, la sfârşitul anului 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deşi datele vamale nu arată că Beijingul vinde un număr mare de arme Moscovei, China furnizează companiilor ruseşti echipamente „cu dublă utilizare” şi articole comerciale care ar putea fi folosite şi pe câmpul de luptă în Ucraina, scrie Politico.

Da-Jiang Innovations Science & Technology Co., cunoscută şi sub numele de DJI, a expediat piese de schimb pentru drone unui mic distribuitor rus prin Emiratele Arabe Unite, în noiembrie şi decembrie 2022.

DJI este o companie chineză care a intrat sub supravegherea SUA, după ce a fost sancţionată de Ministerul de Finanţe în 2021 pentru furnizarea dronelor în scopul controlării minorității uigure din provincia Xinjiang.

Pe lângă drone, Rusia a depins luni de zile de alte ţări, inclusiv China, pentru a obţine echipamente de navigaţie, imagini prin satelit, componente ale vehiculelor şi alte materii prime pentru a sprijini războiul inițiat de Putin împotriva Ucrainei.

Deşi sancţiunile occidentale au împiedicat Moscova să importe numeroase mărfuri – de la microcipuri și până la gaze lacrimogene, Rusia încă poate achiziţiona produse din ţări „prietenoase”, care nu respectă noile reguli occidentale, cum ar fi China sau ţările din Golf, pentru a-şi susţine efortul de război, a explicat Politico

#armament #china #livrare #Rusia #veste antiglonț

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.