Parlamentul de la Chișinău a creat grupul parlamentar pentru aprofundarea dialogului dintre Legislativul al Republicii Moldova și mișcarea democratică din Belarus „Belarus Democrat”. O inițiativă în acest sens a fost votată de către deputații PAS în cadrul ședinței plenare de astăzi, 20 octombrie, fapt ce a stârnit nemulțumirea opoziției parlamentare.

Potrivit inițiativei, crearea grupului va oferi o oportunitate de a aprofunda dialogul dintre Parlamentul Republicii Moldova și mișcarea democratică din Belarus, pe bază de parteneriat, în spiritul respectului reciproc, egalității în drepturi și al intereselor comune.

„Parlamentul, prin acest proiect de hotărâre, își reafirmă angajamentul față de promovarea valorilor democratice și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, a declarat președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, una din autoarea proiectului.

Deputații BCS nu au susținut inițiativa, fiind nedumeriți de ce are nevoie Moldova de un asemenea grup de prietenie, dacă, în prezent, țara noatră are oficial creat grup de prietenie parlamentar între cele două state – Moldova și Belarus. Opoziția parlamentară și-a argumentat poziția și din considerentul că acest lucru „va duce la înrăutățirea relațiilor bilaterale și diplomatice între țării.

Precizăm că, în Parlamentul de la Chișinău, în timpul examinării acestui subiect era prezent și Anatolii Lebedeniko, șeful de cabinet al Svetlana Tihanovskaia.

„Belarus Democrat” este forța politică din Belarus, creată de Svetlana Tihanovskaia, opozanta lui Alexandr Lukașenko, care doi ani în urmă a câștigat alegerile prezidențiale, însă „ultimul dictator Europa”, așa cum este numit Lukașenko, nu a vrut să recunoască înfrângerea și nu a cedat puterea.

Din această cauză, în Belarus a fost o adevărată revoluție, unde sute de mii de oameni au protestat pentru a fi recunoscute alegerile ca valide. Din acest considerent, regimul lui Lukașenko a suprimat manifestațiile în masă, care au durat aproape un an, cu suportul Federației Ruse, mii de cetățeni au fost arestați, maltratați și schilodiți, iar alte câteva sute omorâți de forțele de ordine.

În rezultat, Svetlana Tihanovskaia a fost nevoită să fugă din țară și s-a exilat în străinătate pentru a nu fi persecutată politic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belarus #grup parlamentar #Moldova #opozitia #PAS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.