Luni, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive altor 28 de persoane pentru rolul lor în represiunea internă și încălcările drepturilor omului în Belarus, raportează Consiliul Uniunii Europene.

Au fost impuse măsuri restrictive împotriva a doi directori adjuncți ai Departamentului principal pentru combaterea criminalității organizate și a corupției (GUBOPiK) din cadrul Ministerului de Interne. GUBOPiK este unul dintre principalele organisme responsabile de persecuțiile politice din Belarus, inclusiv arestările arbitrare și ilegale și maltratarea, inclusiv tortura activiștilor și a membrilor societății civile.

Listele includ diverși reprezentanți ai sistemului judiciar, și anume procurori și numeroși judecători, care au pronunțat sentințe motivate politic, inclusiv împotriva cetățenilor care au protestat împotriva fraudării alegerilor prezidențiale din 2020 sau care și-au exprimat pur și simplu opiniile împotriva regimului Lukașenko.

În plus, măsurile restrictive se aplică și șefilor diferitelor instituții corecționale (închisori și centre de detenție preventivă).

Un grup de susținători vechi ai lui Lukașenko, care au beneficiat de regimul care este, de asemenea, vizat, au căzut sub incidența sancțiunilor. Printre aceștia se numără Irina Akulovich, director general al celei mai mari agenții de presă de stat, Belarusian Telegraph Agency (BelTA), Nikita Rachilovsky, gazda emisiunii „Senatul” de pe canalul STV și președinte al Consiliului Tineretului din Adunarea Națională a Belarusului, Dmitri Zhuk, fost șef al serviciului de presă al lui Lukașenko și director general de lungă durată al BelTA.

„Acești propagandiști ai regimului au furnizat în mod voluntar publicului belarus informații false cu privire la represiunea desfășurată de autoritățile de stat, au diseminat dezinformări produse atât de autoritățile belaruse, cât și de cele ruse și au contribuit la incitarea la ură împotriva opoziției democratice și a societății civile”, se arată în comunicatul emis de Consiliul UE.

În total, măsurile restrictive ale UE împotriva Belarusului se aplică acum la 261 de persoane fizice și 37 de persoane juridice.

Persoanele aflate astăzi pe listă fac obiectul unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le furnizeze fonduri. În plus, persoanele fizice sunt supuse unei interdicții de intrare, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriul UE.

Aceste sancțiuni au fost adoptate în ajunul celei de a patra aniversări a falsificării alegerilor prezidențiale din august 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belarus #Consiliul UE #sanctiuni

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că negociatorii americani au ridicat problema unei posibile retrageri a Ucrainei din regiunea Donbas, în schimbul aderării la NATO, în urma ultimei runde de negocieri de pace cu Rusia, desfășurată la Abu Dhabi, scrie hotnews.ro.

Zelenski și-a reiterat poziția conform căreia Kievul nu este dispus să se retragă de pe teritoriul ucrainean.

El a afirmat că, dacă Ucraina ar primi un pachet de securitate, care să includă garanții de securitate, o armată ucraineană puternică și bine finanțată, precum și fonduri pentru reconstrucție, ar supune această chestiune unui referendum.

Dacă țările occidentale le confirmă, „atunci voi întreba societatea ucraineană ce părere are: acceptăm sau nu? Nu am dreptul să iau această decizie singur”, a spus președintele ucrainean.

El a adăugat că Kievul discută despre „garanții de securitate specifice din partea NATO și a UE”., conform AFP.

„Americanii au ridicat o întrebare: «Ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar adera la NATO? S-ar retrage Ucraina din Donbas?» A fost prima dată când s-a ridicat această problemă”, a declarat Zelenski reporterilor într-o declarație publicată sâmbătă de biroul său.

„De aceea cred că NATO a revenit pe ordinea de zi. Dar ați auzit și semnalele transmise de (președintele rus Vladimir) Putin, iar aceasta este o discuție extrem de dificilă”, a punctat liderul ucrainean.

Încercarea Rusiei de a schimba arhitectura de securitate, „periculoasă”

Zelenski a apreciat că UE și NATO reprezintă singura „adevărată securitate” a Europei și că încercarea Kremlinului de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi războaie.

„Este periculos deoarece, în opinia mea, tocmai acest gen de lucruri duce la războaie sau la escaladări”, a declarat liderul ucrainean în fața jurnaliștilor vineri, într-o declarație supusă embargoului până sâmbătă, conform France Presse.

„Adevărata securitate pentru Europa o reprezintă UE și NATO. Atât. Nu există altă securitate pentru Europa”, a subliniat Zelenski.

Pe ce „mizează” Putin

Zelenski a mai spus că Moscova „mizează totul” pe campania militară din această iarnă, în contextul în care războiul dintre Ucraina și Rusia durează de aproape cinci ani.

El a solicitat un pachet de ajutor militar din partea Statelor Unite care, în opinia sa, l-ar determina pe Vladimir Putin să pună capăt luptelor.

De asemenea, adoptarea de către Congresul american a unor sancțiuni împotriva Rusiei reprezintă „tipul de motivație de care Putin are nevoie” pentru a iniția o dezescaladare.