Grupul Media pentru Securitatea Summit-ului CPE a publicat un material amplu despre beneficiile pentru sistemul de securitate națională al Republicii Moldova, aduse de parcursul european al țării noastre.

”Orientarea politică a Republicii Moldova către integrarea în Uniunea Europeană a redeschis porțile către parteneriatele tradiționale pe care țara noastră le-a avut în trecut, în domeniul securității naționale.

Din cauza războiului și a amenințărilor multiple, care pun presiune pe întreg continentul european, pachetul de asistență externă pentru sistemul de securitate națională, care a inclus și intervenția pentru criza refugiaților din Ucraina, ajunge la un număr cu 10 cifre, numai pentru ultimul an.

Partenerii externi și Moldova au avut în vedere o infuzie de capital și expertiză care s-a axat pe creșterea capabilităților de acțiune al sistemului de apărare, afacerilor interne, tehnologiei, intelligence-ului și a celorlalte instituții de aplicarea a legii.

Plecând de la intervenția financiară imediată în criza refugiaților, unde a fost necesar un răspuns prompt în gestionarea fluxului major de persoane în frontiera de stat, ridicarea infrastructurii pentru a oferi cazare și a asigura condiții pentru un trai decent, și ajungând până la sisteme de consolidare a capacităților de apărare a Republicii Moldova prin dezvoltarea sistemului de supraveghere a spațiului aerian, a mobilității, precum și a capabilităților de comunicații ale Armatei Naționale.

Astfel, Armata Națională, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF), a beneficiat de o asistență de 47 de milioane de euro începând cu anul 2021. Asistența a constat din echipamente medicale și de geniu, pentru a ajuta autoritățile civile în situații de criză sau de urgență. Anul acesta, Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene a aprobat un nou pachet de asistență pentru Armata Națională, în valoare de 40 de milioane de euro, destinat consolidării capacităților de apărare a Republicii Moldova. Contribuția statelor europene și a UE va continua și pe viitor.

De asemenea, Afacerile interne, care au fost sub presiune din prima clipă de război, au fost și ele în atenția partenerilor internaționali, cu bugete însumate la peste 42 de milioane de euro, doar pentru anul 2022.

Aici, sprijinul extern a avut o paletă largă de abordare a domeniilor de intervenție. Plecând de la asigurarea independenței energetice pentru a scăpa de șantajul Rusiei cu blackout, sistemul afacerilor interne a fost dotat cu zeci de generatoare electrice, ca sursă alternativă de energie. Astfel, s-a reușit funcționarea în regim continuu a punctelor de trecere a frontierei de stat, a serviciului de urgență 112, a stațiilor de salvatori și pompieri, a inspectoratelor de poliție, pentru ca cetățenii să nu aibă de suferit de pe urma întreruperilor de energie electrică. Totodată, taberele temporare pentru refugiați și centrele de cazare au fost asigurate cu căldura și energia electrică.

De asemenea, a fost modernizată infrastructura și asigurată eficiența energetică a unor subdiviziuni ale poliției de frontieră și a unor sedii ale poliției naționale prin reconstrucția unor sectoare, reparații, dotări cu tehnică pentru consolidarea eficienței energetice. Totodată, a fost creat un nou punct de frontieră cu România.

Mobilitatea structurilor de securitate a fost sporită, în cazul MAI cu peste 150 de automobile și autospeciale. În dotarea IGPF au intrat tehnologii de ultimă oră în ce privește supravegherea frontierei de stat de la sol și din aer, dispozitive IT pentru scanarea documentelor, precum și alte facilități de conectare la baze de date internaționale.

La rândul său, Poliția națională a beneficiat din partea partenerilor de o infuzie de tehnologie pentru laboratorul de criminalistică, tehnologie de marcare a armamentului pentru operaționalizarea Registrului Național al Armelor, softuri specializate pentru alte domenii specifice de activitate.

Dacă intervenția prin finanțare a statelor occidentale nu ar fi existat, Republica Moldova ar fi rezistat cu greu provocărilor generate de presiunile războiului de la frontieră și șantajului energetic care a diminuat bugetul de stat.

Totodată, toate structurile din sistemul național de securitate au beneficiat de schimburi de experiență și instruiri în domeniile de activitate și au efectuat vizite de informare la instituții omoloage din țările partenere. De asemenea, exerciții tactice care au pus la un loc experiența, tehnologia de ultimă oră și lucrul în sistem integrat interinstituțional și multinațional au fost organizate atât pe teritoriul național dar și în alte țări partenere.

Intervenția statelor europene în sistemul de securitatea națională al R Moldova demonstrează pe de o parte recunoașterea capabilităților noastre de dezvoltare, precum și integrarea țării noastre în sistemul european de securitate, cuprinzând deja R. Moldova ca țară candidat la aderarea în UE.

Organizarea Summitului CPE pe data de 1 iunie reprezintă pentru R. Moldova un mesaj clar și direct care arată că țara noastră este pregătită să aibă în grijă toți demnitarii de nivel înalt ai Europei, că Moldova este producător de securitate la nivel internaționale și ca deja, țara noastră face parte din familia european a structurilor de securitate. Iar noi, dincolo de inconveniențele provocate de trafic și ambuteiaje, avem datoria să privim în viitor la beneficiile pe care le aduce acest Summit pentru creșterea calității vieții pentru fiecare dintre noi”.

#integrarea UE #MAI #securitatea Moldovei

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.