Prim-ministrul israelian desemnat Benjamin Netanyahu a anunţat miercuri numirea unuia dintre apropiaţii săi din partidul Likud, în funcţia de ministru al apărării. Este vorba de fostul ministru israelian al Educației, Yoav Galant. Numirea are loc cu doar o zi înainte ca guvernul să depună jurământul, notează Agerpres.

„Premierul desemnat Benjamin Netanyahu a decis să-l numească pe Yoav Galant ministru al apărării”, a anunţat într-un comunicat Likud, partidul de dreapta al lui Netanyahu.

Yoav Galant, în vârstă de 64 de ani, a fost comandant al regiunii de sud și a ocupat mai multe posturi ministeriale în guvernele lui Netanyahu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Săptămâna trecută, premierul israelian a anunţat că este în măsură să formeze un guvern împreună cu partide ultraortodoxe şi de extremă dreapta.

Benjamin Netanyahu, deţinătorul recordului de longevitate la conducerea guvernului în Israel (1996-1999 şi 2009-2021), urmează să prezinte joi cabinetul său Knessetului, punând astfel capăt celor 18 luni de coaliţie eterogenă (stânga, dreapta, centru, deputaţi arabi), condusă de Naftali Bennett, apoi de Yair Lapid.

#Benjamin Netanyahu #Israel #ministru al Apăririi #premier

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.