Cabinetul de Miniștri a aprobat astăzi proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea Proiectului în sumă de 30 de milioane de euro. Acordul de împrumut a fost semnat la Chișinău la 10 decembrie 2021. Banii sunt preconizați pentru proiecte de efienticiență energetică.

„Proiectul este orientat spre implementarea unui program național de reabilitare energetică a mai multor clădiri publice, precum spitale, grădinițe, școli din gestiunea administrației publice centrale și locale. Astfel, banii vor fi alocați pentru izolarea clădirilor, instalarea unor sisteme mai eficiente de iluminat, încălzire, răcire și ventilație, și integrarea acestora cu surse regenerabile de energie” este menționat în comunicatul emis de Guvern.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a cerut ca proiectul să fie scutit de achitarea taxelor TVA și de alte taxe, inclusiv vamale, prin identificarea modalității legale corespunzătoare, pentru susținerea eforturilor autorităților locale și centrale în implementarea proiectului.

Proiectul va fi implementat în două faze:

Faza I – cu accent pe instituțiile guvernamentale (spitale), cu un buget de aproximativ 45 milioane euro, cu acoperire egală din partea BERD și BEI;
Faza II – cu accent pe autoritățile administrației publice locale, cu un buget de cca. 30 milioane euro.

Pe parcursul acestui an vor fie identificați și alți beneficiari finali ai proiectului, în special cei care vor fi finanțați la faza II, iar lista finală a beneficiarilor va fi aprobată de Comitetul de coordonare a implementării Proiectului.

Precizăm că în scopul realizării proiectului, țara noastră a contractat un alt împrumut în valoare de 30 milioane euro din partea Băncii Europene de Investiții, un grant pentru asistență tehnică în valoare de 2,6 milioane euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), un grant în valoare de 500 mii euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic și urmează, pe parcursul anului 2022, să mai contracteze un grant pentru investiții capitale în valoare de 12,4 milioane euro din partea NIP. Astfel, bugetul total al Proiectului constituie 75,5 milioane euro, cu o durată de implementare de 4 ani (2022 – 2025).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BERD #împrumut #Republica Moldova

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china