Statele Unite ale Americii ar putea anunţa luni noi sancţiuni contra Rusiei. Măsurile restrictive ar urma să fie impuse urmare a morţii lui Navalnîi, dar şi în contextul împlinirii a doi ani de la începutul războiului din Ucraina.

Dezvăluirile au fost făcute de liderul american Joe Biden, în timpul discuțiilor cu jurnaliștii, conform news.ro, cu referire la Reuters. Şeful de la Casa Albă nu a oferit mai multe detalii despre sancţiunile care urmează să fie introduse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Purtătorul de cuvânt al Apărării americane, John Kirby, a declarat presei că noile măsuri „vor trage Rusia la răspundere pentru ceea ce i s-a întâmplat domnului Navalnîi”. Alte surse au relatat pentru Reuters că sancțiunile erau oricum planificate, în contextul comemorării zilei când Ucraina a fost invadată de forțele ruse, dar Washingtonul le va completa cu noi restricții după moartea opozantului lui Putin.

Oficialul american a mai precizat că SUA face presiuni pe Rusia, pentru ca detaliile despre moartea lui Navalnîi să fie publicate.

SUA a mai impus anterior sancţiuni, după ce s-a aflat despre otrăvirea lui Navalnîi cu substanța neurotoxică Novichok și după condamnarea lui.

#Biden #Kirby #Rusia #sanctiuni #SUA

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.