Președintele american Joe Biden a reacţionat, joi, după anunţul creşterii ratei inflaţiei în SUA în luna februarie la 7,9%, cel mai ridicat nivel în ultimii 40 de ani. Președintele SUA a acuzat invazia rusă în Ucraina pentru creşterile de preţuri, dar a apreciat în acelaşi timp că preţul pe care Rusia îl plăteşte prin sancţiunile împotriva ei este cost ”mult mai devastator” decât cel pe care îl suportă cetăţenii americani pe plan intern, relatează CNN, citat de Digi24.

”Raportul de astăzi privind inflaţia este un rapel că bugetele americanilor sunt sub presiunea creşterilor de preţuri şi familiile încep să simtă impactul creşterilor de preţuri provocate de (preşedintele rus Vladimir) Putin. O mare contribuţie la inflaţia de luna aceasta revine creşterilor de preţuri la gaze şi energie ca reacţie la acţiunile agresive ale lui Putin”, a explicat Biden într-o declaraţie transmisă de sursa citată.

”Aşa cum am spus de la început, vor fi costuri interne după ce impunem sancţiuni puternice ca răspuns la războiul neprovocat declanşat de Putin, dar americanii ştiu asta: costurile pe care noi le impunem lui Putin şi acoliţilor săi sunt mult mai devastatoare decât costurile pe care noi le suportăm”, a motivat în continuare liderul de la Casa Albă.

Biden a vorbit şi despre eforturi menite să scadă preţurile, precum eliberarea unor cantităţi din rezervele strategice de petrol ale SUA.

Preţurile de consum în SUA au continuat avansul în februarie, ajungând la cea mai ridicată creştere anuală din ultimii 40 de ani, iar analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue în următoarele luni, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a majorat preţurile petrolului şi ale altor materii prime, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Indicele preţurilor de consum, un indicator urmărit cu atenţie de Rezerva Federală (Fed), a urcat la 7,9% în februarie, cel mai semnificativ avans anual din ianuarie 1982, după o creştere de până la 7,5% în ianuarie. Este a şasea lună în care indicele depăşeşte 6%.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a urcat la 6,5% în februarie, cea mai mare creştere din august 1982, după un avans de până la 6% în ianuarie, a anunţat joi Departamentul american al Comerţului.

#inflatie #Joe Biden #razboi #Rusia #SUA #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.