Președintele american Joe Biden a reacţionat, joi, după anunţul creşterii ratei inflaţiei în SUA în luna februarie la 7,9%, cel mai ridicat nivel în ultimii 40 de ani. Președintele SUA a acuzat invazia rusă în Ucraina pentru creşterile de preţuri, dar a apreciat în acelaşi timp că preţul pe care Rusia îl plăteşte prin sancţiunile împotriva ei este cost ”mult mai devastator” decât cel pe care îl suportă cetăţenii americani pe plan intern, relatează CNN, citat de Digi24.

”Raportul de astăzi privind inflaţia este un rapel că bugetele americanilor sunt sub presiunea creşterilor de preţuri şi familiile încep să simtă impactul creşterilor de preţuri provocate de (preşedintele rus Vladimir) Putin. O mare contribuţie la inflaţia de luna aceasta revine creşterilor de preţuri la gaze şi energie ca reacţie la acţiunile agresive ale lui Putin”, a explicat Biden într-o declaraţie transmisă de sursa citată.

”Aşa cum am spus de la început, vor fi costuri interne după ce impunem sancţiuni puternice ca răspuns la războiul neprovocat declanşat de Putin, dar americanii ştiu asta: costurile pe care noi le impunem lui Putin şi acoliţilor săi sunt mult mai devastatoare decât costurile pe care noi le suportăm”, a motivat în continuare liderul de la Casa Albă.

Biden a vorbit şi despre eforturi menite să scadă preţurile, precum eliberarea unor cantităţi din rezervele strategice de petrol ale SUA.

Preţurile de consum în SUA au continuat avansul în februarie, ajungând la cea mai ridicată creştere anuală din ultimii 40 de ani, iar analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue în următoarele luni, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a majorat preţurile petrolului şi ale altor materii prime, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Indicele preţurilor de consum, un indicator urmărit cu atenţie de Rezerva Federală (Fed), a urcat la 7,9% în februarie, cel mai semnificativ avans anual din ianuarie 1982, după o creştere de până la 7,5% în ianuarie. Este a şasea lună în care indicele depăşeşte 6%.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a urcat la 6,5% în februarie, cea mai mare creştere din august 1982, după un avans de până la 6% în ianuarie, a anunţat joi Departamentul american al Comerţului.

#inflatie #Joe Biden #razboi #Rusia #SUA #Ucraina

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.