Federația Rusă nu ar trebui să fie declarată drept „stat sponsor al terorismului”, etichetă pe care Ucraina a promovat-o de când a început invazia rusă, la 24 februarie curent. De această părere este președintele american, Joe Biden. Declarația liderului de la Casa Albă vine după ce Moscova a amenințat luna trecută că va rupe legăturile cu SUA, dacă Washingtonul va adopta o astfel de poziție, scrie Reuters.

Întrebat dacă Rusia ar trebui să fie desemnată ca stat sponsor al terorismului, Biden le-a răspus reporterilor de la Casa Albă în mod clar: „Nu”.

La jumătatea lunii august, Rusia a avertizat că plasarea sa pe lista statelor care sponsorizează terorismul ar putea fi însemna un punct diplomatic „fără de întoarcere” și ar putea declanșa o ruptură totală a relațiilor dintre cele două țări.

„Nu aș vrea să intru în speculații ipotetice despre ce este posibil și ce nu este posibil în actuala situație tulbure, când occidentalii în frunte cu Statele Unite au călcat în picioare dreptul internațional și tabuurile absolute în practica diplomatică. Aș dori să menționez inițiativa legislativă aflată în discuție în prezent în Congresul SUA de a declara Rusia „țară sponsor al terorismului”, spunea Alexander Darciev, directorul Departamentului pentru America de Nord din Ministerul rus de Externe, într-un interviu acordat agenției de presă TASS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 28 iulie, Senatul SUA a cerut Departamentului de Stat să recunoască Rusia ca „stat sponsor al terorismului” din cauza acţiunilor în Cecenia, Georgia, Siria şi Ucraina. Rusia este acuzată că a desfăşurat o campanie de terorism şi de utilizare a forţei împotriva civililor din aceste ţări.

Şeful diplomației americane, Anthony Blinken, a declarat că recunoaşterea Rusiei ca sponsor al terorismului va distruge „ultimele rămăşiţe de diplomaţie” dintre Moscova şi Washington.

Totuși, preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, Nancy Pelosi, a menţionat că dacă decizia nu va fi adoptată de Departamentul de Stat, Congresul va iniţia independent procedura.

#Federatia Rusa #invazia Rusiei în Ucraina #Joe Biden #sponsorizare #SUA #terorism

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.