Armele explozive au devenit principala cauză a victimelor în rândul copiilor din zonele de conflict. În 2024, aproape 12.000 de copii au fost uciși sau răniți.

Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie.

Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit.

Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020.

Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025.

Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”.

Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”.

Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor.

Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore

Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate.

Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului.

„Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”.

Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria.

Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.

Deficitul hidrologic afectează și rezervele de apă ale lacului de acumulare Stânca-Costești, iar Republica Moldova și România au ajustat debitul deversat pe râul Prut și modul de operare a instalațiilor de producere a energiei electrice. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că prioritatea este asigurarea apei potabile pentru populație și menținerea debitului minim ecologic.

Ministrul a făcut declarația după ce a vizitat Nodul Hidrotehnic Stânca-Costești, unde a evaluat situația resurselor de apă și stadiul lucrărilor de reabilitare a barajului.

„Deficitul hidrologic afectează întreaga țară, inclusiv rezervele de apă a lacului de acumulare Stânca-Costești. Din acest motiv, împreună cu partea română, am ajustat debitul deversat pe Prut și operarea instalațiilor de producere a energiei electrice”, a spus Gheorghe Hajder joi, 13 august.

În paralel, lucrările de reabilitare a barajului, în valoare de 32 de milioane de lei, au fost realizate în proporție de 80%. Proiectul este implementat de Apele Moldovei. Acestea includ modernizarea sistemului de monitorizare a infiltrațiilor de apă în baraj, intervenții la golurile de fund și fortificarea structurii de beton.

Amintim că, autoritățile au instituit, începând cu 28 iulie, stare de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile și monitorizează în permanență debitul Nistrului, în colaborare cu Ucraina.

Pentru a păstra cât mai multă apă în rezervoare, Chișinăul și Kievul au convenit să reducă temporar cantitatea de apă eliberată din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Până la sfârșitul lunii august, debitul va fi menținut la 75 de metri cubi pe secundă.