Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Bilanț tragic al caniculei în Europa: Peste 35.000 de decese, iar numărul victimelor ar putea crește semnificativ

25 Aug. 2026, 12:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
25 Aug. 2026, 12:55 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Cel puțin 35.000 de persoane au murit în plus în Europa în timpul valurilor de căldură consecutive din această vară, potrivit datelor preliminare disponibile pentru aproximativ jumătate dintre țările continentului, citate de The Guardian.

Bilanțul real este probabil mult mai mare, întrucât datele pentru luna august nu sunt încă disponibile în multe state. Germania, Franța și Spania au raportat împreună peste 25.000 de decese în exces.

Cel puțin 35.000 de persoane au murit în plus în Europa în timpul celor patru valuri de căldură consecutive care au afectat continentul în această vară, potrivit datelor preliminare disponibile în prezent. Bilanțul este considerat însă provizoriu și este probabil să crească semnificativ. Datele disponibile acoperă aproximativ jumătate dintre țările europene și, în multe cazuri, nu includ încă luna august.

Numai în Germania, Franța și Spania, trei dintre cele mai populate state ale Uniunii Europene, numărul deceselor în exces a depășit deja 25.000. Valurile de căldură care au afectat Europa de Vest începând din luna mai au doborât recorduri istorice de temperatură la sute de stații meteorologice. Franța a înregistrat inclusiv cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată la nivel național, transmite Digi24.

La sfârșitul lunii iunie, Germania a înregistrat temperaturi record timp de trei zile consecutive, iar 46 de stații meteorologice au raportat valori de peste 40 de grade Celsius. În Spania, temperaturile maxime au depășit în mod repetat 42 de grade Celsius. Oamenii de știință avertizează că încălzirea globală provocată de activitatea umană face ca astfel de fenomene extreme să devină mai frecvente și mai intense.

Germania, cel mai mare bilanț

Cel mai mare număr de decese în exces a fost raportat până acum în Germania. Aproximativ 14.000 de persoane au murit din cauza căldurii în perioada 6 aprilie – 9 august, potrivit datelor Institutului Robert Koch (RKI). Numai în săptămâna 22-28 iunie au fost înregistrate aproximativ 9.600 de decese asociate căldurii.

Datele privind mortalitatea în exces, colectate sistematic la nivelul UE începând din 2008, arată că singura altă săptămână de vară în care s-a înregistrat o mortalitate suplimentară mai ridicată a fost în iulie 2022, când pandemia de COVID-19 era încă activă. Vara anului 2026 este, până acum, cea mai gravă din istoria Germaniei în ceea ce privește mortalitatea asociată caniculei. Recordul anterior, înregistrat în 2018, a fost de aproximativ 8.900 de decese. Într-o vară obișnuită, numărul deceselor asociate căldurii este, în general, sub 2.000, potrivit RKI.

Spania a depășit recordul din 2022

În Spania, datele Institutului de Sănătate „Carlos III” indică 4.947 de decese atribuite caniculei între luna mai și săptămâna aceasta. Cifra face din 2026 cel mai grav an înregistrat vreodată în Spania în ceea ce privește decesele asociate căldurii, depășind recordul anterior, de 4.520 de decese, înregistrat în 2022.

Țările europene folosesc însă metode diferite pentru calcularea mortalității asociate temperaturilor extreme. Spania și Germania folosesc modele care estimează în timp real numărul deceselor provocate de căldură, comparând temperaturile zilnice cu ratele de mortalitate. Astfel de estimări sunt necesare deoarece temperatura ridicată este rareori trecută drept cauză directă a decesului. În multe cazuri, căldura agravează afecțiuni medicale preexistente, în special boli cardiovasculare și respiratorii.

Victima poate muri în urma unui infarct, a unui accident vascular cerebral sau a unei insuficiențe renale, fără ca expunerea la căldură să fie menționată direct pe certificatul de deces.

Franța a raportat peste 7.000 de decese în exces

În Franța, peste 500 de stații meteorologice au înregistrat temperaturi de peste 40 de grade Celsius, iar la un moment dat 98% din teritoriul țării s-a aflat sub alertă de caniculă. Autoritățile franceze au raportat inițial mortalitatea în exces din toate cauzele, urmând ca ulterior să stabilească proporția deceselor atribuite temperaturilor extreme. Între sfârșitul lunii mai și 22 iulie, Franța a înregistrat aproximativ 7.300 de decese în exces. Datele pentru luna august nu erau încă disponibile, iar estimarea se bazează pe certificatele de deces electronice, care acoperă aproximativ 80% din totalul deceselor. Karl Lauterbach, fost ministru german al sănătății, a avertizat că bilanțurile disponibile în prezent vor fi probabil revizuite în creștere.

Italia, Marea Britanie și Belgia, printre țările afectate

Italia nu a publicat încă un bilanț național complet al deceselor asociate caniculei. Sistemul său de monitorizare se bazează pe date furnizate de autoritățile locale, ceea ce poate genera întârzieri importante. Modelele disponibile indică însă că numai în perioada 22-28 iunie au murit cu aproximativ 2.700 de persoane mai mult decât în mod obișnuit. Epidemiologii estimează că bilanțul final al deceselor asociate caniculei din Italia ar putea ajunge între 5.000 și 8.000 de cazuri.

În Marea Britanie, Agenția pentru Siguranța Sanitară a estimat că valurile de căldură din mai și iunie au fost asociate cu 2.877 de decese în Anglia. Belgia a raportat o creștere de 39% a mortalității în perioada 18-29 iunie, echivalentul a aproximativ 1.222 de decese suplimentare. În Țările de Jos, autoritățile au estimat că între 22 iunie și 5 iulie au murit cu cel puțin 900 de persoane mai mult decât în mod normal. În Polonia, un studiu de modelare citat de Comisia Europeană estimează aproximativ 1.070 de decese în exces în timpul valului de căldură de la sfârșitul lunii iunie.

În Elveția, datele autorităților sanitare indică aproximativ 220 de decese suplimentare asociate căldurii în aceeași săptămână. Datele preliminare din Luxemburg, Grecia, România, Bulgaria și Danemarca indică, de asemenea, zeci de decese în exces în fiecare dintre aceste țări.

Bilanțul final ar putea fi mult mai mare

Calcularea numărului real de victime va dura săptămâni sau chiar luni, deoarece atribuirea definitivă a cauzelor deceselor se face cu întârziere.

În plus, multe state europene nu au publicat încă date complete nici pentru începutul lunii august. Agence France-Presse estimează că regiuni în care locuiesc peste 80 de milioane de europeni au înregistrat temperaturi de peste 40 de grade Celsius în această vară. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat în luna mai că mortalitatea asociată căldurii în regiunea europeană a crescut cu peste 30% în ultimii 20 de ani.

OMS estimează că numărul deceselor provocate sau favorizate de temperaturile extreme va continua să crească pe fondul încălzirii globale și al îmbătrânirii populației. Astfel, bilanțul de cel puțin 35.000 de decese în exces reprezintă, cel mai probabil, doar o estimare preliminară a impactului valurilor de căldură care au lovit Europa în vara anului 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.