Cel puțin 160 de persoane au murit în Nepal în urma inundațiilor fulgerătoare care au lovit miercuri mai multe regiuni ale țării. Alte sute de persoane sunt date dispărute, printre acestea numărându-se turiști și muncitori străini.

Viiturile au măturat localități întregi și au distrus drumuri și clădiri. Imagini publicate pe rețelele sociale surprind momentul în care localnicii, turiștii și muncitorii fug din calea torentelor. În unele zone, apa și noroiul au îngropat clădiri până la etajele superioare, iar vehiculele au fost acoperite de mâl și resturi.

Potrivit Consiliului pentru Turism din Nepal și informațiilor furnizate de ministerele de externe ale mai multor state, cel puțin 341 de cetățeni străini sunt dați dispăruți. Printre aceștia se numără cetățeni din Ucraina, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Statele Unite, Africa de Sud, Japonia, Australia și Coreea de Sud.

De asemenea, 93 de cetățeni nepalezi sunt dați dispăruți. Din India, țară vecină, au fost raportate 142 de persoane dispărute.

Potrivit informațiilor disponibile, printre cetățenii străini dispăruți se află 34 de australieni, 53 de ucraineni, 12 britanici, 17 malaezieni, nouă sud-coreeni, cinci japonezi, patru sud-africani, câte doi italieni și portughezi și un cetățean olandez. Pentru alți 111 turiști dispăruți nu a fost stabilită încă naționalitatea.

Nepalul este o destinație importantă pentru turiști și alpiniști din întreaga lume, inclusiv pentru cei care ajung în regiunea Himalaya pentru expediții către Everest.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că, până în prezent, nu există informații despre cetățeni români dați dispăruți în urma inundațiilor.

Experții susțin că dezastrul ar fi fost provocat de prăbușirea unui ghețar în regiunea Himalaya, într-un context în care încălzirea climatică afectează tot mai mult ghețarii și stabilitatea zonelor montane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decedati #inundatii #Nepal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.