Drepturile etnicilor ruși din Transnistria nu se încalcă, ci sunt lezate cele ale vorbitorilor de română. Astfel reacționează Biroul Politici de Reintegrare la declarațiile lui Serghei Lavrov, care spunea miercuri că Moscova se va preocupa de protecția rușilor din Moldova, în special din stânga Nistrului și din Găgăuzia.

Autoritatea punctează că, în conformitate cu atribuțiile pe care le are, acordă tot suportul și expertiza necesară pentru menținerea dialogurilor și interacțiunilor în formatele de dialog existente dintre Chișinău și Tiraspol. Responsabilii precizează că în anul 2022 au avut loc șase întrevederi de lucru la nivel de reprezentanți politici și 12 ședințe ale grupurilor sectoriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Referitor la mențiunea ce vizează vorbitorii de limbă rusă, din câte se cunoaște drepturile și libertățile acestora nu se încalcă în mai multe raioane ale țării, inclusiv în cele de est (în domeniile public, educațional, media ș. a.). Mai mult decât atât, în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol limba de comunicare și de purtare a corespondenței este limba rusă. În același timp, constatăm o limitare intenționată în regiunea transnistreană a drepturilor vorbitorilor de limbă română și a cetățenilor Republicii Moldova ce posedă acte de model național, care sunt calificați drept străini și le sunt interzise exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale: libertatea de exprimare, libera circulație, educație în limba maternă, nediscriminarea pe criterii etnice și de naționalitate”, transmite Biroul într-o reacție emisă la solicitarea Realitatea.

Biroul reiterează că poziția Chișinăului privind soluționarea conflictului transnistrean a rămas neschimbată și se referă exclusiv la căi pașnice și politice, „identificarea unei soluții durabile și atotcuprinzătoare, care să respecte caracterul unitar, suveran și teritorial indivizibil al Republicii Moldova, consolidând statalitatea, reconstituind spațiile unice și completând reformele structurale asumate pe întreg teritoriul țării”.

#Biroul de Reintegrare #etnici ruși #Lavrov #reacție #Transnistria

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.