Criptomoneda bitcoin, susţinută încă de „efectul Trump”, a depăşit pentru prima dată pragul de 100.000 de dolari. În jurul orei 3.36, ora Parisului, cea mai mare criptomonedă după capitalizare se tranzacţiona la 100.102 dolari, potrivit AFP.

Moneda electronică a crescut cu aproximativ 4 % peste noapte: la originea acestei noi creşteri se află anunţul de miercuri al preşedintelui ales Donald Trump, care intenţiona să îl numească pe avocatul republican Paul Atkins, favorabil dezvoltării criptomonedelor, la conducerea autorităţii americane de reglementare a pieţelor financiare, SEC, după depunerea jurământului.

„Această numire strategică a electrizat comunitatea cripto, consolidând optimismul investitorilor cu privire la un peisaj de reglementare mai acomodant” şi, în general, „o abordare mai permisivă (din partea autorităţilor de reglementare) a pieţei în plină dezvoltare a activelor digitale”, a observat Stephen Innes de la SPI Asset Management.

Anul trecut, Paul Atkins a criticat în mod public oficialii SEC, afirmând că aceştia ar fi trebuit să fie „mai concilianţi” cu societăţile producătoare de monedă digitală şi acuzând abordarea acestora de îndepărtarea antreprenorilor de piaţa americană.

„Paul şi-a demonstrat angajamentul faţă de reglementările de bun simţ (…) El recunoaşte, de asemenea, că activele digitale sunt esenţiale pentru a face America şi mai mare decât a fost vreodată”, a comentat Donald Trump pe platforma sa Truth Social.

De la victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane din 5 noiembrie, valoarea bitcoin a crescut cu peste 40%.

Preşedintele ales, care va intra în funcţie în ianuarie, a promis că va face din Statele Unite „capitala mondială a criptomonedelor” şi a vorbit despre crearea unei rezerve naţionale strategice de bitcoini.

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.