Criptomoneda Bitcoin a depăşit pentru prima dată pragul de 95.000 de dolari, susţinută în continuare de „efectul Trump”, piaţa anticipând o legislaţie mai flexibilă şi politici economice favorabile acesteia sub viitoarea administraţie americană, potrivit AFP.

Cea mai mare criptomonedă după capitalizare a depăşit această bornă în jurul orei 01:24 GMT, atingând un nou nivel record de 95.004,50 dolari.

Bitcoin şi-a moderat apoi câştigurile în următoarele câteva minute şi se tranzacţiona ŕ 94.907 dolari în jurul orei 01:45 GMT.

După ce şi-a depăşit recordul în martie, moneda digitală a urcat peste 80.000 de dolari în 10 noiembrie şi apoi peste 90.000 de dolari la 13 noiembrie.

„Bitcoin se îndreaptă spre evaluarea fenomenală de 100.000 de dolari, susţinută de încrederea tot mai mare că administraţia Trump va inaugura o eră favorabilă criptomonedelor, iar speculatorii se mobilizează, alimentând frenezia” de pe piaţă, a observat joi analistul SPI Asset Management Stephen Innes.

Printre măsurile aşteptate din partea sectorului criptomonedelor se numără crearea unei rezerve strategice de bitcoin în Statele Unite, formată în principal din jetoane confiscate de justiţie, care ar putea încuraja alte ţări să acorde mai multă legitimitate acestei monede virtuale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a o crea, guvernul american s-ar angaja să nu mai vândă monedele bitcoin pe care le deţine deja, care au fost în principal confiscate în justiţie. Preşedintele ales a promis, de asemenea, să relaxeze drastic reglementările privind sectorul monedelor digitale, certificând că va face din Statele Unite „capitala mondială a bitcoin şi criptomonedelor”.

În special, el a promis să îl înlocuiască pe Gary Gensler, şeful autorităţii americane de reglementare a pieţelor financiare, SEC, un haď într-un sector care îl critică pentru o abordare represivă.

#bitcoin #cripto #justitie

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.