Secretarul de stat american, Antony Blinken, s-a întâlnit, sâmbătă, 6 ianuarie 2024, la Istanbul, cu preşedintele turc, Recep Erdogan, pentru a discuta despre războiul din Fâşia Gaza şi aderarea Suediei la NATO, aflată încă într-un blocaj al Turciei, deși aceasta a promis că va permite continuarea procedurii.

Potrivit unor surse diplomatice americane, întrevederea a început la prânz după o întâlnire între Blinken, care a sosit în Turcia vineri seara, şi omologul său turc, Hakan Fidan.

O fotografie publicată pe Twitter de postul public de televiziune, TRT Haber, îi arată pe Blinken şi Erdogan unul lângă celălalt la una dintre reşedinţele prezidenţiale de pe Bosfor. Erdogan, care denunţă sprijinul Statelor Unite pentru Israel și consideră că acesta din urmă este „un stat terorist”, a evitat vizita anterioară a şefului diplomaţiei americane la Ankara, în noiembrie, scrie digi24.ro. Ministerul turc de externe a afirmat într-un scurt comunicat că „miniştrii au discutat despre războiul şi criza umanitară din Gaza, despre procesul de aderare a Suediei la NATO şi despre probleme bilaterale şi regionale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secretarul de stat american a început în Turcia un nou turneu regional, care va dura până pe 11 ianuarie, şi care îl va duce în Israel, Cisiordania ocupată şi cinci ţări arabe, pentru a pleda în favoarea unui ajutor sporit pentru Gaza şi pentru a încerca să evite o conflagraţie regională, la trei luni după începerea războiului dintre Israel şi Hamas.

El intenţionează să facă presiuni asupra Israelului cu privire la următoarea fază a operaţiunilor militare, la creşterea ajutorului umanitar pentru populaţia palestiniană din Gaza şi începerea unui dialog cu privire la perioada de după încheierea războiului. Blinken le va cere, de asemenea, ţărilor din regiune să-şi folosească canalele de comunicare cu Iranul pentru a face clar faptul că Statele Unite nu caută o escaladare, ci că îşi vor apăra interesele dacă vor fi atacate, potrivit unui oficial american sub rezerva anonimatului.

#Antony Blinken #întrevedere #Recep Erdogan

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.