Cel puțin 93 de palestinieni au fost uciși sau dispăruți, iar zeci au fost răniți marți, în urma unui atac israelian asupra unei clădiri rezidențiale din nordul orașului Beit Lahiya, Gaza, conform raportului Ministerului Sănătății din enclava palestiniană. Incidentul a fost catalogat de către Statele Unite drept „îngrozitor”, potrivit Reuters.

Medicii au raportat că printre victime se numără cel puțin 20 de copii. Ministerul Sănătății a declarat că un număr de victime se află în continuare sub dărâmături, iar echipele de ambulanță și protecție civilă nu pot ajunge la ele.

Ismail Al-Thawabta, directorul biroului de presă al guvernului din Gaza, a estimat numărul total al deceselor la 93. Deocamdată, Israelul nu a comentat incidentul, iar armata israeliană a contestat adesea cifrele privind victimele oferite de biroul media al Hamas, susținând că acestea sunt adesea exagerate.

În acest context, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Matthew Miller, a exprimat îngrijorarea față de numărul victimelor, descriind incidentul ca având un „rezultat îngrozitor”, și a menționat că oficialii americani au contactat guvernul israelian pentru clarificări.

Biroul ONU pentru drepturile omului s-a declarat, la rândul său, „îngrozit” de unul dintre cele mai mortale atacuri din ultimele trei luni, solicitând o anchetă rapidă și transparentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Imagini video obținute de Reuters au arătat cadavre înfășurate în pături pe pământ, în fața unei clădiri cu patru etaje care a fost bombardată, iar vecinii se grăbeau să ajute la salvarea supraviețuitorilor.

„Sunt zeci de martiri (morţi) – zeci de persoane strămutate locuiau în această casă. Casa a fost bombardată fără avertisment prealabil. După cum puteţi vedea, martirii sunt aici şi acolo, cu părţi ale corpului rămase pe pereţi”, a declarat Ismail Ouaida, un martor care ajuta la recuperarea cadavrelor, conform înregistrării video.

Israelul susține că această campanie vizează distrugerea grupului militant Hamas, care s-a regrupat în zonă în timpul conflictului ce durează de peste un an.

Atacul de marți a avut loc la o zi după ce parlamentul israelian a adoptat o lege care interzice Agenției ONU pentru Ajutor și Lucrări în favoarea Refugiaților Palestinieni (UNRWA) să opereze în Israel, ceea ce a alarmat unii dintre aliații occidentali, îngrijorați că aceasta va agrava situația umanitară din Gaza.

#atac israelian #Gaza #Israel

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.