După mai bine de un deceniu de incertitudini, pierderi și eforturi disperate din partea investitorilor păgubiți, complexul locativ de pe strada Alexandru cel Bun 115 din Chișinău are, în sfârșit, o șansă reală de a fi finalizat până la sfârșitul anului 2025. Povestea acestuia începe în 2006, când Fundația Internațională Obștească pentru Unitatea Popoarelor Ortodoxe a obținut terenul pentru construirea unui centru educațional cu blocuri locative. Cu toate acestea, proiectul a fost deturnat și transformat într-un eșec imobiliar de proporții, scrie telex.md.

În 2012, terenul și construcțiile au fost vândute către SRL „Prihojanin-M”, care a început vânzarea apartamentelor fără autorizație de construcție validă și fără proiecte aprobate pentru blocuri locative. 147 de contracte de investiții au fost semnate și autentificate, fără ca investitorii să știe că întregul proiect era lipsit de temei legal. În 2016, compania a intrat în proces de insolvabilitate, iar patronul acesteia, Nicolai Spătărel, a dispărut cu banii.

Situația a rămas blocată ani la rând, cu mai mulți administratori ai procesului de insolvabilitate care s-au succedat fără a putea finaliza construcțiile. În 2018, Irina Selevestru a fost numită administrator al insolvabilității și a început demersurile de consolidare a blocurilor ridicate ilegal, cu implicarea directă a investitorilor. Lipsa fondurilor și birocrația instituțională au menținut proiectul în impas.

Soluția salvatoare a venit în 2024, când investitorii au decis să vândă proiectul în stadiul actual companiei „Just-Invest” SRL, deținută de antreprenorul Vasile Gagiu. Acesta s-a angajat să finalizeze complexul pe banii săi, oferind investitorilor posibilitatea de a achiziționa apartamente la un preț preferențial de 750 euro/m.p. sau de a-și recupera o parte din investiție. Majoritatea au ales să rămână în proiect, încrezători în seriozitatea noii companii.

„Am intrat in acest proiect pentru a-i ajuta pe oameni. Mulți sunt din raion de la mine, pe mulți ii cunosc personal. Vreau să facem lucruri frumoase, în mijlocul Chișinăului să fie un complex modern, oamenii să fie fericiți in el. Am început masiv de a efectua lucrări, înțeleg că oamenii au așteptat mult și nu mai vreau să aștepte, Mi-am propus până la finele anului 2025 să finalizez complexul să le pot da oamenilor cheile. Nu trebuie să se mai întâmple in Moldova astfel de situații”, a declarat Vasile Gagiu, evidențiind dorința de a transforma acest loc într-o comunitate modernă și prietenoasă.

Administratorul de insolvabilitate, Irina Selevestru, a subliniat complexitatea dosarului și efortul investitorilor de a reconstrui nu doar blocurile, ci și încrederea în autorități.

„Când am venit in anul 2018, construcțiile erau abandonate în ele locuiau vagabonzi. În mijlocul capitalei Chișinău. Oamenii atunci s-au consolidat și au avut încredere că dacă consolidăm fundațiile ne vor da autorizație și vom finaliza construcțiile. Oamenii vor să locuiască în apartamente și cred că organele statului trebuia să găsească o soluție pentru aceste blocuri.”, a spus aceasta.

Mai mulți investitori și-au exprimat încrederea în noul dezvoltator și speră să primească cheile până la finalul anului curent.

„Împreună cu soția mea, Vera am decis să susținem propunerea „Just-Invest” . Avem încredere în domnul Gagiu și vedem că lucrările se desfășoară foarte intens. Am luat decizia corectă, ori nimeni nu va investi banii săi ca să ne ofere nouă casele. Sperăm în acest an să primim cheile. Sigur că nu este ușor, dar în situația în care am ajuns noi altă soluție nu exista.

Noi toți am căzut în capcana d-lui Spătărel, din care cu greu ne revenim. Cred că nu am fi ajuns la această soluție dacă doamna Selevestru împreună cu comitetul creditorilor nu depuneau eforturi maxime”, a declarat Mihai Garbuz, unul dintre investitori.

Darea în exploatare a blocurilor de locuit de pe strada Alexandru cel Bun 115 la final de 2025 este unul dintre puținele cazuri in Republica Moldova când după 13 ani de așteptare, oamenii își vor primi locuințele. Totodată, cazul readuce în discuție problema zecilor sau sutelor de investitori păgubiți din proiecte imobiliare similare, care încă își așteaptă soluțiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru cel Bun 115 #blocuri locative

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.