Cheltuielile secrete ale bugetului rus au ajuns pe 24 martie la 2,4 trilioane de ruble – adică peste 31,3 miliarde de dolari. Suma este de două ori mai mare decât în perioada similară a anului 2022, raportează Bloomberg, făcând trimitere la informațiile disponibile pe portalul unic al sistemului bugetar din Rusia.

Potrivit datelor de pe portalul guvernamental din Rusia, veniturile bugetare până pe 24 martie s-au ridicat la 3,46 trilioane de ruble (45,1 miliarde de dolari), iar cheltuielile – 7,37 trilioane (96,2 miliarde USD). Partea secretizată reprezintă tocmai o treime din toate cheltuielile bugetare rusești – o situație totalmente ieșită din comun.

Economista Alexandra Suslina susține că partea secretizată a cheltuielilor a crescut din cauza costurilor asociate cu războiul din Ucraina.

Cea mai înaltă creștere a cheltuielilor din ultimul an s-a înregistrat la capitolul apărare și securitate. Acestea au fost întrecute doar de cheltuielile destinate programelor sociale, pentru care a fost alocată practic aceeași sumă ca în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După cum notează agenția, pentru întregul an 2023, cota secretă a bugetului rus va constitui aproape un sfert din toate cheltuielile – 6,6 trilioane de ruble, echivalentul a 86,2 miliarde de dolari. Această „evoluție” se datorează în principal creșterii cheltuielilor la rubrica „Alte cheltuieli în domeniul apărării naționale”.

În primele două luni ale anului 2023, deficitul bugetar al Rusiei a urcat la 33,6 miliarde de dolari (2,58 trilioane de ruble), ceea ce reprezintă 88% din planurile pentru 2023, având în vedere că legea bugetară prevede un deficit de 38,2 miliarde de dolari (2,93 trilioane de ruble).

#buget de stat #cheltuieli #Federatia Rusa #razboi #secretizare

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.