Israelul deține un instrument foarte bun – extrădarea lui Ilan Șor, dacă dorește să-i semnaleze Kremlinului că sprijinul său pentru „Hamas” va avea consecințe. Asta afirmă pentru publicația americană Bloomberg comentatorul Marc Champion. Editorialistul explică de ce, cum și cu ajutorul cui încearcă Moscova să destabilizeze situația din Republica Moldova. Potrivit jurnalistului, noua miză a Kremlinului este Ilan Șor.

În editorialul său pentru Bloomberg, jurnalistul se întreabă de ce Israelul îl ajută pe Ilan Șor, aliatul lui Putin, să scape de lege și de pedeapsa din Republica Moldova.

”Extrădarea unui escroc condamnat în Republica Moldova ar trimite un avertisment Kremlinului. Anume asta trebuie de făcut”, scrie Marc Champion.

„Dacă Israelul dorește să semnaleze Kremlinului că sprijinul său pentru „Hamas” va avea consecințe, atunci deține un instrument foarte bun: extrădarea lui Ilan Șor, politician condamnat în Republica Moldova pentru o fraudă bancară de un miliard de dolari. Anume el a lucrat cu Rusia pentru răsturnarea guvernului proeuropean al Republicii Moldova”, se mai spune în articol.

Potrivit jurnalistului, Vladimir Putin își dorește ca Republica Moldova să revină în sfera de influență a Kremlinului și din acest motiv ar fi aruncat multe resurse pentru răsturnarea actualului Guvern de la Chișinău.

„Înfuriată de decizia Maiei Sandu de a solicita aderarea la Uniunea Europeană, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze și curent electric. Ilan Șor a încercat să valorifice nemulțumirea populației prin finanțarea protestelor și răspândirea informațiilor false. El a promis energie ieftină și „îmbrățișarea” Rusiei, după ce „regimul Sandu” dispare. A existat chiar și o presupusă tentativă de lovitură de stat, susținută de Rusia”, scrie jurnalistul.

Marc Champion consideră că Ilan Șor este noua miză a Kremlinului. „Partidul Socialiștilor și-a pierdut popularitatea, iar Șor a devenit noul favorit al Moscovei”, conchide editorialistul pentru Bloomberg.

Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în dosarul ”jaful bancar”. Șor a fugit din Republica Moldova în 2019 și se află acum în Israel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ilan Șor #Israel #Kremlin

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.