Uniunea Europeană se teme că Rusia încearcă să „absoarbă” gradual părți ale regiunii separatiste din estul Ucrainei, conform unui document transmis guvernelor statelor-membre.

Conform jurnaliștilor de la Bloomberg, Uniunea Europeană vede pașii făcuți de Kremlin, precum organizarea de alegeri nelegitime și emiterea de pașapoarte pentru locuitorii din Donbass, drept măsuri pentru „integrarea de facto a regiunilor care au ieșit de sub controlul statului ucrainean în Rusia”. Uniunea Europeană urmează să facă public un raport în ce privește acest lucru, conform documentului citat de Bloomberg.

Rusia a negat, anterior, că ar avea planuri să anexeze teritoriile și susține că își păstrează angajamentul față de acordul de pace din 2015.

„Rusia nu plănuiește să absoarbă pe nimeni și nu a făcut niciodată asta”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe, întrebat cu privire la acest document.

Documentul UE prezintă și posibile măsuri pe care blocul le poate lua pentru a întări capacitatea de rezistență a Ucrainei în fața unei potențiale agresiuni rusești:

Sprijinul pentru lupta împotriva amenințărilor hibrid și contracararea amenințărilor cibernetice și dezinformării
Sprijinul pentru campania de vaccinare anti-Covid din Ucraina, mai ales pentru grupurile vulnerabile pentru a evita slăbirea țării ca urmare a unei crize sanitare și socio-economie prelungite
Creșterea securității energetice pentru a micșora dependența de Rusia
Îmbunătățirea eforturilor pentru a evita recunoaștere pașapoartelor rusești emise pentru locuitori ai Crimeei și părți ale Donbasului
Evaluarea posibilității participării Ucrainei la unei proiecte de securitate europene

Un război civil a erupt în estul Ucrainei, în 2014, după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea de la Ucraina. În ciuda faptului că un armistițiu a fost semnat între Ucraina și separatiști, confruntări încă mai au loc frecvent în Donbas, iar bilanțul deceselor în urma conflictelor, de peste 13.000, continuă să crească.

Conflictul din Donbas durează deja de aproape șapte ani

Moscova și Kievul sunt angrenate în acest conflict încă din 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea și a început susținerea directă a separatiștilor din estul Ucrainei pentru a începe războiul civil sângeros și pentru a-și declara independența unilateral.

Conform unui bilanț al Organizației Națiunilor Unite, 13.000 de oameni au murit în timpul confruntărilor, cei mai mulți în primele luni de conflict.

În ciuda Protocolului de la Minsk, un armistițiu negociat cu Uniunea Europeană ca moderator, în vigoare din 2015, conflictul din estul Ucrainei a continuat într-o formă mai limitată de-a lungul graniței de 500 de kilometri.

Luna trecută, tensiunile între Rusia și Ucraina au fost accentuate de mișcările de trupe și echipament militar ale Rusiei – aproximativ 150.000 de militari au fost desfășurați în apropierea graniței cu Ucraina. După mai multe săptămâni de tensiuni, declarații belicoase de ambele părți și apeluri la calm și dezescaladare din partea țărilor occidentale, Rusia a decis să își retragă trupele.

Amenințarea Rusiei nu a venit doar prin masarea masivă de trupe ci și prin declarațiile belicoase, uneori chiar direct amenințătoare la adresa Ucrainei. Oficiali ruși au spus inclusiv că Rusia ar putea să intervină în apărarea separatiștilor din estul țării și că o eventuală astfel de operațiune „ar fi începutul sfârșitului pentru Ucraina”.

Amenințările ruse și situația tot mai tensionată au dus la apeluri repetate din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru primirea țării lui în NATO și Uniunea Europeană.

#Donbas #Ucraina #Volodimir Zelenski

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.