Banca Națională a Moldovei (BNM) intenționează să cheltuiască peste 1,2 milioane de lei pentru organizarea unui eveniment la Bruxelles dedicat contribuției instituției la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, potrivit caietului de sarcini publicat în cadrul licitației, transmite Bani.md.

Evenimentul este programat pentru septembrie 2026 și va avea loc în capitala Belgiei unde se vor reuni reprezentanți ai BNM, ai instituțiilor Uniunii Europene, organizațiilor internaționale, autorităților naționale și europene, mediului de afaceri și societății civile. Scopul declarat este consolidarea dialogului cu partenerii europeni și prezentarea rolului Băncii Naționale în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Conform documentației, evenimentul va avea două componente. Prima va fi un panel de discuții cu participarea a până la 100 de persoane, moderat de un expert și cu 4–6 vorbitori de rang înalt din instituțiile europene și naționale. A doua parte va consta într-o cină în format restrâns, la care vor participa până la 30 de invitați, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European, misiunilor diplomatice și autorităților implicate în negocierile de aderare la UE.

Contractul scos la licitație include închirierea sălilor, elaborarea conceptului evenimentului, designul materialelor promoționale, identificarea și invitarea participanților, dotarea tehnică, amenajarea spațiilor, servicii foto-video, moderare, logistică și organizarea meselor oficiale.

Potrivit caietului de sarcini, panelul principal va beneficia de echipamente audio-video, ecrane LED, transmisiune live, servicii de regie și management al evenimentului. Totodată, organizatorul va trebui să asigure brandingul locațiilor, zone dedicate presei, coffee-break pentru cei 100 de participanți și o cină oficială cu cel puțin trei feluri de mâncare pentru cei 30 de invitați ai sesiunii restrânse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Bruxelles #integrare europeană #licitatie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.