Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua și în acest an să supravegheze cu prudență activitatea băncilor licențiate pentru a le menține reziliente și stabile. Aceasta în condițiile în care sistemul bancar autohton a încheiat anul 2023 cu rezultate financiare bune, băncile menținând toți indicatorii prudențiali în limitele reglementate.

Astfel, prioritățile stabilite pentru anul 2024 se referă la guvernanța corporativă, riscul de credit, riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare, analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților sistemelor de plăți și decontare, precum și a serviciilor de plată, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, identificarea și gestionarea eficientă a riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor.

În acest sens, pe parcursul anului 2024, Banca Națională va continua evaluarea asigurării controlului corespunzător al riscurilor și existența unui proces independent și eficient de luare a deciziilor. De asemenea, BNM va continua activitățile de identificare și evaluare a riscurilor noi asociate evoluției tehnologiilor financiare și jurisdicțiilor care sunt considerate vulnerabile la activități de spălare a banilor sau de eludare a sancțiunilor internaționale. În cadrul supravegherii continue va fi monitorizată și evoluția creditelor acordate persoanelor fizice, luând în considerație creșterea acestora. Eforturile de supraveghere ale Băncii Naționale se vor mai axa pe acțiunile întreprinse în contextul tendințelor de digitalizare a serviciilor de plată și modernizării sistemului automatizat de plăți interbancare, precum și implementării în viitorul apropiat a plăților instant. Totodată, BNM va asigura supravegherea în domeniul TIC, pentru îmbunătățirea rezilienței băncilor și asigurarea unei protecții corespunzătoare împotriva amenințărilor și atacurilor cibernetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe parcursul anului trecut, s-a manifestat o temperare a intensității provocărilor la adresa băncilor, dar acestea nu au dispărut în totalitate.

În 2023, preocupările de bază ale Băncii Naționale a Moldovei în domeniul supravegherii bancare s-au axat pe gestionarea eficientă a efectelor războiului din Ucraina, precum și ale celor cauzate de inflație. Astfel, în pofida factorilor externi negativi, indicatorii sectorului bancar s-au încadrat în limitele reglementate, reflectând, în acest mod, reziliența sectorului ca rezultat al reformelor din ultimii ani.

#2024 #BNM #prioritati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.